Efectul domino în sectorul bancar după sancțiunile legate de ROBOR
Marile bănci din România au reacționat ferm după ce Consiliul Concurenței a aplicat amenzi record de 3,73 miliarde de lei pentru presupuse practici anticoncurențiale legate de ROBOR. Banca Transilvania, BCR, BRD, UniCredit, CEC Bank, Raiffeisen și ING au anunțat că vor contesta în instanță decizia autorității.
Reacțiile băncilor
Banca Transilvania a primit cele mai mari sancțiuni, totalizând aproximativ 960 de milioane de lei. Directorul general, Ömer Tetik, a declarat că banca va contesta decizia, considerând-o „arbitrară” și „nefondată” și a avertizat că aceasta ar putea afecta creditarea economiei.
BCR, amendată cu 577,36 milioane de lei, a afirmat că poziția Consiliului Concurenței este surprinzătoare, având în vedere că aceeași autoritate a analizat în trecut mecanismul ROBOR fără a găsi vreo încălcare a normelor de concurență.
BRD, sancționată cu 412,47 milioane de lei, și-a exprimat „dezacordul ferm” față de concluziile investigației, subliniind că a respectat regulile și procedurile care guvernează ROBOR.
UniCredit a numit decizia „injustă” și „nefondamentată”, afirmând că argumentele tehnice și juridice prezentate nu au fost luate în considerare. Banca va merge în instanță pentru a-și demonstra nevinovăția.
CEC Bank, amendată cu 332,98 milioane de lei, a respins acuzațiile și a anunțat că este pregătită să conteste decizia, inclusiv în instanțele europene.
Raiffeisen Bank a afirmat că nu există dovezi ale unei înțelegeri între bănci pentru stabilirea cotațiilor ROBOR, susținând că mecanismul este strict reglementat și că transparența este o caracteristică intrinsecă a sistemului de fixing.
ING Bank a declarat că sancțiunile sunt profund neîntemeiate, afirmând că activitatea sa a fost în conformitate cu reglementările BNR.
Contextul sancțiunilor
Consiliul Concurenței a anunțat că a sancționat 10 bănci pentru coordonarea comportamentului în stabilirea ROBOR, considerând că au încălcat normele de concurență prin schimburi de informații confidențiale. Investigația a fost inițiată la sfârșitul anului 2022 și a fost realizată în colaborare cu Comisia Europeană.
Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a explicat că nu a fost identificat un cartel clasic, ci un schimb excesiv de informații între bănci, ceea ce a condus la sancțiuni. Băncile contestă aceste concluzii și subliniază că au acționat conform regulilor stabilite de BNR.
Implicarea clienților
Avocatul Gheorghe Piperea a îndemnat clienții să acționeze în judecată băncile pentru recuperarea dobânzilor calculate pe baza ROBOR, sugerând că decizia Consiliului Concurenței ar putea deschide calea unor procese în acest sens.
Concluzie
Contestațiile băncilor împotriva sancțiunilor impuse de Consiliul Concurenței ar putea avea implicații semnificative pentru sectorul bancar, influențând atât stabilitatea economică, cât și relațiile cu clienții, în contextul în care deciziile legale vor putea deschide noi procese și litigii.
