Costurile împrumuturilor în Uniunea Europeană
România ocupă prima poziție în Uniunea Europeană în ceea ce privește costul mediu al datoriei publice guvernamentale, conform datelor Eurostat publicate recent. În perioada 2024-2025, costul mediu al datoriei publice a fost de 5,2% în România, urmată de Polonia cu 4,5%, Cehia cu 3,1% și Italia cu 3%. Cele mai scăzute costuri au fost înregistrate în Irlanda (1,4%), Luxemburg (1,5%), Țările de Jos (1,7%), Germania (1,8%) și Franța, Finlanda și Suedia (toate cu 1,9%).
Creșteri și scăderi ale costurilor datoriei
Comparativ cu 2024, România, Lituania și Danemarca au înregistrat cele mai mari creșteri ale costului mediu al datoriei publice, fiecare cu un avans de 0,3 puncte procentuale. Polonia a avut o creștere de 0,2 puncte procentuale. În contrast, în șapte state membre ale UE, costul mediu al datoriei a scăzut în 2025 față de 2024, cele mai semnificative scăderi fiind observate în Estonia (minus 0,8 puncte procentuale), Suedia (minus 0,3 puncte procentuale) și Croația (minus 0,2 puncte procentuale).
Datoria publică în valută
La sfârșitul anului 2025, România și Bulgaria au fost singurele state membre ale UE în care peste 50% din datoria publică era denominată în valută, România având o pondere de 53% și Bulgaria de 75%. Alte țări cu ponderi semnificative ale datoriei în valută includ Ungaria (32%), Polonia (26%) și Danemarca (24%).
Raportul datorie/PIB
În ceea ce privește raportul datorie/PIB, 12 din cele 27 de țări ale UE au raportat valori mai mari de 60%, iar cinci dintre acestea au depășit 100%. Grecia are cea mai mare pondere a datoriei în PIB, de 146,1%, urmată de Italia (137,1%), Franța (115,6%), Belgia (107,9%) și Spania (100,7%). Cele mai mici ponderi ale datoriei în PIB sunt înregistrate în Estonia (24,1%), Luxemburg (26,5%), Danemarca (27,9%), Bulgaria (29,9%) și Irlanda (32,9%).
Evoluția raportului datorie/PIB
Între sfârșitul anului 2024 și sfârșitul anului 2025, 19 țări ale UE, precum și Norvegia, au avut o creștere a raportului datorie/PIB, în timp ce 8 țări au înregistrat o scădere. Cele mai mari creșteri au fost în Finlanda (6,2 puncte procentuale), Bulgaria (6 puncte procentuale), Polonia (4,8 puncte procentuale) și România (4,5 puncte procentuale). Cele mai semnificative scăderi au fost în Grecia (minus 8 puncte procentuale), Cipru (minus 7,7 puncte procentuale) și Irlanda (minus 5,4 puncte procentuale).
Concluzie
România se confruntă cu un cost al împrumuturilor semnificativ mai mare comparativ cu alte state din Uniunea Europeană, ceea ce poate avea implicații asupra politicilor economice și asupra capacității de finanțare a proiectelor publice.
