Provocările energetice și stabilitatea bugetară
Programul de corecție bugetară a dus la un deficit de 7,65% din PIB, mai mic decât ținta de 8,4% stabilită la rectificarea din noiembrie 2025. Această performanță se datorează restructurării programului PNRR, cheltuielilor cu dobânzile mai reduse, precum și reducerii cheltuielilor cu personalul și subvențiilor, alături de creșterea veniturilor bugetare.
Obiectivele Guvernului și impactul măsurilor energetice
Guvernul vizează un deficit cash de 6,2% din PIB în acest an, fără a impune noi taxe în afara celor din pachetele de măsuri existente. Adoptarea măsurilor de răspuns la șocul energetic nu trebuie să compromită consolidarea bugetară. Este esențial ca intervențiile statului pentru atenuarea impactului războiului din Orientul Mijlociu să respecte principiile de consolidare bugetară, să vizeze sectoarele esențiale ale economiei, să fie temporare și să utilizeze veniturile suplimentare din creșterea prețurilor la energie în sprijinul celor vulnerabili. De asemenea, companiile cu profituri excepționale din creșterea prețului energiei ar trebui să fie supuse unei impozitări suplimentare (windfall gains tax).
Perspectiva pe termen lung asupra deficitului public
Daniel Dăianu subliniază importanța întrebării referitoare la reducerea deficitului public după 2026. Reducerea gap-ului la TVA și impozitul pe profit, împreună cu alte măsuri, ar putea permite scăderea deficitului sub 4% din PIB în câțiva ani. Creșterea veniturilor fiscale printr-o colectare mai eficientă este considerată crucială, având în vedere presiunile asupra bugetului public.
Riscurile pentru consolidarea bugetară
Riscurile pentru consolidarea bugetară sunt amplificate de anul electoral 2028 și de posibilele șocuri externe, inclusiv evoluții geopolitice și dereglementarea sectorului financiar. Procesul de consolidare fiscal-bugetară trebuie să rămână pe un curs stabil, având în vedere și aspectele de coeziune socială și echitate.
Ratingul suveran al României și aderarea la zona euro
Consolidarea fiscală este esențială pentru îmbunătățirea ratingului suveran al României. Menținerea deficitului în jurul valorii de 6% din PIB este improbabil să ducă la o evaluare favorabilă a ratingului, iar datoria publică trebuie stabilizată. Comparațiile cu alte state din UE trebuie să țină cont de dimensiunea economiei și de puterea industrială, nu doar de nivelul datoriei publice.
Concluzie
În contextul actual, consolidarea bugetară rămâne o prioritate pentru România, având implicații majore asupra stabilității economice și capacității de aderare la zona euro.
