Piața energetică mondială pe marginea prăpastiei
Pagubele cauzate de închiderea Strâmtorii Ormuz sunt semnificative, cu pierderi de aproape 2% din producția anuală de petrol. Fără o redeschidere a acestei rute maritime, costurile energiei ar putea exploda, riscând blocarea sistemului global de aprovizionare cu combustibil. Pe 17 aprilie, ministrul de externe al Iranului a anunțat „deschiderea completă” a strâmtorii, iar prețul țițeiului Brent a scăzut cu 10%, la 90 de dolari pe baril. Însă Iranul a schimbat rapid cursul, atacând un petrolier indian, ceea ce a dus la o nouă creștere a prețurilor, care rămân totuși sub recordul atins la finalul lunii martie, în ciuda blocadei impuse de SUA asupra petrolului iranian.
Pierderile globale de petrol
În aproximativ 50 de zile de conflict, s-au pierdut 550 de milioane de barili de țiței din Golful Persic. În fiecare lună de închidere a strâmtorii, se pierd 7 milioane de tone de gaz natural lichefiat, echivalentul a 2% din producția anuală. Deși în țările occidentale pagubele sunt limitate, cu prețuri puțin mai ridicate la benzină, majoritatea familiilor pot continua să-și permită consumul de combustibil. Totuși, această situație este înșelătoare, deoarece nu mai există rezerve care să protejeze lumea de un șoc energetic, mai ales în perioada de vârf a cererii de combustibil.
Factori care amenință stabilitatea piețelor energetice
Stocurile de petrol disponibile se epuizează, rafinăriile reduc producția de combustibil, iar cererea rămâne la un nivel artificial ridicat, în special în Europa. Un eveniment major este necesar pentru reechilibrarea piețelor energetice. Deși prețurile petrolului nu au declanșat panică globală, stocurile de petrol transportat pe mare s-au epuizat, iar rafinăriile din Asia au fost forțate să reducă producția cu peste 3 milioane de barili pe zi, o scădere ce ar putea ajunge la 10 milioane în cazul în care Strâmtoarea Ormuz rămâne închisă.
Situația în Asia și Europa
Asia, care importă 80% din petrolul din Golful Persic, se află într-o situație periculoasă, cu stocuri comerciale aproape epuizate. Coreea de Sud și Japonia se confruntă cu scăderea rezervelor strategice. Prețurile la combustibili în Asia au crescut semnificativ din cauza conflictului. Europa, deși a evitat până acum o catastrofă, se confruntă cu provocări similare. Rafinăriile europene au redus puțin producția, dar sunt nevoite să achiziționeze țiței la prețuri mari, ceea ce va duce la scăderea stocurilor de combustibil.
Consecințele unei crize energetice
Chiar dacă Strâmtoarea Ormuz s-ar redeschide acum, ar dura luni pentru a restabili producția și transportul combustibilului la nivelurile anterioare conflictului. O pierdere cumulativă de 1,5 miliarde de barili de petrol din Golful Persic este aproape inevitabilă, iar fără o redeschidere rapidă a strâmtorii, estimările ar putea fi de două ori mai mari. Ultima dată când cererea de petrol a scăzut cu 10% a fost în timpul pandemiei de COVID-19, iar o situație similară ar putea apărea din nou. Timpul pentru a evita o criză energetică majoră este limitat.
În concluzie, situația actuală a piețelor energetice este extrem de fragilă, iar continuarea închiderii Strâmtorii Ormuz ar putea avea consecințe devastatoare asupra economiilor globale.
