Datoria guvernamentală a României atinge un nou record
România a atins un nou prag istoric, datoria guvernamentală depășind 1.132 de miliarde de lei, cea mai ridicată valoare din ultimele două decenii.
Creșterea datoriei ca procent din PIB
În prezent, datoria guvernamentală a crescut la 59,3% din PIB, de la 58,9% în ianuarie 2023, conform datelor publicate de INS pe 6 martie 2023.
Structura datoriei guvernamentale
În februarie 2023, datoria pe termen mediu și lung a ajuns la 1.073 miliarde de lei, în creștere față de 1.061 miliarde de lei în ianuarie. Datoria pe termen scurt a scăzut la 58,655 miliarde de lei, de la 64,868 miliarde de lei în luna precedentă.
Dintre toate datoriile, cele mai multe erau constituite din titluri de stat, totalizând 912,959 miliarde de lei, iar împrumuturile se ridicau la 197,943 miliarde de lei.
Datoria administrației publice centrale și locale
Conform Ministerului Finanțelor, datoria administrației publice centrale a crescut la 1.107 miliarde de lei, de la 1.100 miliarde de lei în ianuarie 2023, din care 1.048 miliarde de lei erau contractate pe termen mediu și lung. Majoritatea acestei datorii era în lei (507,101 miliarde de lei) și în euro (486,5 miliarde de lei, echivalent).
Datoria administrației publice locale a urcat la 25,211 miliarde de lei, de la 25,203 miliarde de lei în luna anterioară, din care 25,19 miliarde de lei pe termen mediu și lung.
Datoria internă și externă
În februarie 2023, datoria internă a administrației publice se cifra la 567,412 miliarde de lei, reprezentând 29,7% din PIB, în creștere de la 29,2% în ianuarie 2023. Aceasta include 547,2 miliarde de lei datorie a administrației centrale și 20,212 miliarde de lei a administrației locale.
Datoria externă a administrației publice era de 564,848 miliarde de lei, echivalent cu 29,6% din PIB, în scădere de la 29,7% în ianuarie. Aceasta se compune din 559,848 miliarde de lei datorie externă a administrației publice centrale și 4,999 miliarde de lei a administrației publice locale.
Concluzie
Atingerea acestui nou prag istoric al datoriei guvernamentale ridică semne de întrebare cu privire la sustenabilitatea financiară a României și la capacitatea de gestionare a acesteia în viitor.
