Planul BNR pentru recâștigarea aurului românesc din Rusia
Guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu, a declarat că instituția va propune un memorandum autorităților române pentru a dezvolta o nouă strategie în ceea ce privește recuperarea tezaurului României de la Moscova. Isărescu a subliniat importanța sprijinului din partea instituțiilor statului și a societății civile în acest demers, care trebuie să fie imun la ciclurile electorale și la calculele politice pe termen scurt.
Context istoric al tezaurului românesc
Tezaurul României, constând din 91,5 tone de aur, a fost transferat la Moscova în perioada 1916-1917, în timpul Primului Război Mondial, într-un context militar nefavorabil. Transferul a fost realizat în baza unui protocol semnat de Guvernul român și de autoritățile ruse, care garantau integritatea bunurilor. Cu toate acestea, puterea bolșevică a confiscat tezaurul în ianuarie 1918, în ciuda angajamentelor asumate.
Demersurile BNR pentru recuperarea tezaurului
Isărescu a menționat că, încă de la numirea sa în funcție, a primit un dosar cu 166 de documente oficiale referitoare la tezaur, care a fost transmis de la un guvernator la altul, însoțit de un angajament de a recupera bunurile. BNR a inițiat acțiuni de informare și documentare a publicului, inclusiv prin organizarea de expoziții și trimiterea de lucrări către Parlamentul European pentru a sensibiliza opinia publică internațională.
Activități recente și recunoașterea internațională
În noiembrie 2023, BNR a constatat că problema tezaurului era necunoscută la nivel european, motiv pentru care a trimis lucrări în engleză către parlamentarii europeni. De asemenea, BNR a colaborat cu Eugen Tomac, membru în Parlamentul European, pentru a iniția o rezoluție privind returnarea tezaurului României, care a fost votată cu o mare majoritate.
BNR a continuat să organizeze acțiuni de promovare a tezaurului în diverse orașe din România și a lansat o pagină dedicată pe site-ul său, care include istoricul problemei și informații despre expoziții.
Viitorul dialogului româno-rus
Comisia comună româno-rusă, care s-a întrunit de cinci ori în 20 de ani, nu s-a mai întâlnit din noiembrie 2019. Totuși, Isărescu a subliniat că documentele prezentate de partea română au fost recunoscute ca autentice de Rusia, ceea ce oferă un fundament pentru eforturile viitoare. Deși Rusia este percepută ca o sursă de îngrijorare, Isărescu a menționat precedente istorice de restituiri care pot servi ca model în negocierile viitoare.
Concluzie
Recuperarea tezaurului românesc de la Moscova reprezintă o prioritate pentru Banca Națională a României, iar demersurile actuale subliniază importanța unei strategii naționale coerente și susținute, care să depășească provocările politice de moment.
