Băncile europene investesc masiv în Palantir
Băncile și instituțiile financiare europene își cresc semnificativ investițiile în Palantir, un gigant tehnologic american, în ciuda îngrijorărilor legate de drepturile omului și de democrație. Investigațiile recente arată că, până la finalul anului 2025, deținerile de acțiuni Palantir au crescut cu aproape 70%, valoarea cumulată atingând cel puțin 27 de miliarde de dolari.
Controversele legate de Palantir
Palantir, fondată în 2003 de Peter Thiel și Alex Karp, este un lider în analiza datelor și în inteligența artificială, având aplicații în sănătate, poliție și operațiuni militare. Criticile la adresa companiei includ colaborarea cu agenția americană ICE și legăturile cu armata israeliană. Amnesty International a acuzat compania de nerespectarea drepturilor omului, iar MSCI a evaluat-o cu un scor de doar 2 din 10 pentru libertățile civile.
Apetitul investitorilor pentru Palantir
În ciuda acestor critici, investitorii europeni continuă să investească. Norges Bank a majorat participația cu 60%, Amundi a ajuns la aproape 3 miliarde de dolari, iar Barclays și Deutsche Bank au investit fiecare aproape 2 miliarde. Profitabilitatea a fost notabilă, valoarea participațiilor cvadruplându-se într-un singur an, deși în 2026 a avut loc o corecție de aproximativ 15%.
Îngrijorări din partea experților
Experții avertizează că această goană după profit ar putea avea consecințe grave, sugerând că actorii financiari ar trebui să își folosească influența pentru a modifica comportamentul Palantir. Tara Van Ho, profesor asociat, subliniază că, dacă Palantir nu se schimbă, trebuie identificate modalități de încheiere a relației.
Influența geopolitică a Palantir
Relațiile strânse ale Palantir cu establishmentul politic și de securitate din SUA generează temeri legate de influența geopolitică. CIA a fost unul dintre primii investitori, iar cofondatorul Peter Thiel a sprijinit campania lui Donald Trump. Această interconectare între politică și afaceri a fost subliniată de fostul deputat european Sophie in ‘t Veld, care afirmă că separația dintre cele două devine iluzorie.
Critici din partea oficialilor europeni
Critici asemănătoare au venit și din partea parlamentarului german Konstantin von Notz și economistei italiene Francesca Bria, care susțin că aceste investiții contravin valorilor europene și contribuie la un sistem post-democratic condus de oligarhi din tehnologie. Bria a avertizat că guvernele europene devin dependente de tehnologia Palantir în domenii critice.
Acțiuni și reacții ale Palantir
Palantir a respins acuzațiile, declarând că tratează serios preocupările legate de drepturile fundamentale. Totuși, critici precum Francesca Bria susțin că Palantir nu este o companie privată, ci un instrument al statului american, iar achizițiile guvernelor europene implică o renunțare la suveranitate.
Concluzie
În concluzie, investițiile masive în Palantir de către instituțiile financiare europene ridică întrebări serioase cu privire la viitorul democrației în Europa, într-un context geopolitic tot mai complex și influențat de tehnologia americană.
