Planul de finanțare pentru programul nuclear național
România a elaborat un plan de finanțare în trei etape pentru programul său nuclear. Primul pas constă într-un pachet de ajutoare de stat deja notificat pentru modernizarea Unității 1 de la Cernavodă. Urmează un al doilea pachet, aflat în curs de finalizare, pentru unitățile 3 și 4, precum și un model în analiză pentru proiectul reactoarelor modulare de mici dimensiuni (SMR) de la Doicești. Detaliile au fost prezentate în cadrul unei dezbateri politice organizate de Energy Policy Group (EPG) și Clean Air Task Force (CATF), cu câteva zile înainte de aprobarea preconizată a Deciziei finale de investiție (FID) pentru SMR-urile din România.
Modernizarea Unității 1 de la Cernavodă
Reabilitarea Unității 1 de la Cernavodă este cel mai avansat proiect din punct de vedere financiar, fiind deja în desfășurare tehnică. România plănuiește să obțină 600 de milioane de euro din Fondul de modernizare al Uniunii Europene, combinând această sumă cu o schemă de contracte pentru diferență (CfD) pentru a stabiliza veniturile și a face investiția bancabilă. Grantul din Fondul de modernizare ar reduce prețul de exercitare (strike price) al CfD-ului, având astfel un impact pozitiv asupra costurilor pentru consumatori.
Deși energia nucleară nu este prioritară la nivelul UE, România argumentează că reabilitarea Unității 1 este o investiție în modernizare care merită sprijin din partea Fondului, având în vedere că acesta a acceptat anterior investiții neprioritare, inclusiv proiecte în domeniul gazelor naturale.
Guvernul român a notificat schema de ajutor de stat pentru Unitatea 1 în decembrie 2025, iar aprobarea acesteia durează, de obicei, aproximativ un an; însă autoritățile speră să scurteze acest termen.
Unitățile 3 și 4 – Proiect în curs de finalizare
Proiectul unităților 3 și 4 de la Cernavodă este considerat simplu din punct de vedere tehnic, având la bază o tehnologie cunoscută. România intenționează să trimită o notificare oficială Comisiei Europene pentru ajutorul de stat în luna februarie, după consultări interne cu părțile interesate. Identificarea surselor de cofinanțare este esențială, având în vedere că viitorul mecanism bugetar multianual al UE ar putea să nu fie disponibil la timp pentru acest proiect.
Proiectul SMR de la Doicești
În cazul reactoarelor modulare de mici dimensiuni (SMR) de la Doicești, România se confruntă cu provocări specifice pentru un proiect inovator, având costuri mai mari pe MWh și lipsa economiilor de scară. O soluție propusă ar include achiziții private prin contracte bilaterale, cum ar fi PPA, care ar asigura fluxurile de numerar necesare pentru rambursarea capitalului. Autoritățile discută cu potențiali investitori, inclusiv centre de date, pentru a crea o bază de clienți stabilă.
Probleme de abordat
Discuțiile din cadrul dezbaterii au evidențiat îngrijorări legate de viabilitatea financiară și acceptarea publicului. Participanții au subliniat diferențele între schemele CfD pentru energiile regenerabile și cele pentru energia nucleară, sugerând că un CfD fără grant ar putea fi greu de acceptat politic. Timpul este un factor critic, iar consultările necesare pentru personalizarea unei scheme CfD pentru energia nucleară pot dura. De asemenea, nivelul de sprijin public pentru energia nucleară în România a scăzut, în parte din cauza preocupărilor legate de prețurile la electricitate. Este esențial ca beneficiile proiectelor să fie comunicate clar consumatorilor și comunităților locale.
Concluzie
Modernizarea Unității 1 de la Cernavodă și dezvoltarea unităților 3-4, împreună cu proiectele SMR, sunt esențiale pentru strategia energetică a României, dar necesită o abordare atentă pentru asigurarea finanțării și acceptării publice, pentru a atinge obiectivele de sustenabilitate și siguranță energetică.
