Fragilitatea economiei românești
Economia României se află într-o perioadă de fragilitate, caracterizată de scăderea vânzărilor, inflație ridicată și majorarea taxelor. Datele provizorii publicate pe 5 decembrie de INS indică o scădere a PIB-ului cu 0,2% în trimestrul III din 2025 comparativ cu trimestrul precedent. Analistul economic Adrian Negrescu subliniază că aceste semnale confirmă o economie „la limită”, afectată de șocurile scumpirilor din ultimul an.
Contribuțiile sectoriale la PIB
Deși PIB-ul pe primele nouă luni din 2025 este superior celui din 2024, creșterea nu este solidă, ci rezultatul restructurărilor companiilor. Sectorul construcțiilor a avut cea mai consistentă contribuție pozitivă, cu un avans de 8,5%, aducând +0,5% la formarea PIB-ului. Agricultura (+6,8%) și sectorul IT & comunicații (+2,9%) au crescut, dar insuficient pentru a compensa pierderile din alte sectoare. Industria a scăzut cu 0,4%, comerțul a avansat doar cu 0,1%, intermedierile financiare s-au redus cu 0,6%, iar tranzacțiile imobiliare au stagnat. Exportul net a avut un impact negativ de -0,8%, cu importurile crescând cu 5,1%, mai rapid decât exporturile (+3,7%).
Perspectivele pentru trimestrul IV
Negrescu estimează că trimestrul IV ar putea aduce o creștere, sprijinită de încasările fiscale din TVA, impozit pe profit și contribuții salariale. Totuși, el avertizează că acest lucru nu garantează o revenire solidă: „Economia revine pe plus, dar acest lucru nu ne încălzește prea mult. În 2026 este posibil să vedem oscilații de la un trimestru la altul.” Riscurile principale provin din noul regim fiscal, care descurajează investițiile. Negrescu subliniază că impozitul minim pe cifra de afaceri și taxa pe construcțiile speciale ar putea conduce la un declin economic accentuat.
Problemele costurilor de producție
România se confruntă cu unele dintre cele mai ridicate prețuri la energie electrică pentru firme din Uniunea Europeană, ceea ce afectează competitivitatea producătorilor locali. Negrescu evidențiază că produsele importate au ajuns să fie mai ieftine decât cele românești, iar deficitul comercial a depășit 25 de miliarde de euro. Cheltuielile gospodăriilor au crescut cu doar 0,5%, iar cheltuielile administrației publice s-au redus, ceea ce sugerează că atât populația, cât și instituțiile taie costuri pentru a se proteja.
Concluzie
Fără stimulente precum reducerea taxelor pe muncă și facilități pentru exportatori, este greu de crezut că românii își vor recăpăta curajul de a consuma și investi, ceea ce ar putea amplifica problemele economice existente.
