Adoptarea euro în Europa Centrală și de Est
Conform studiului Erste Bank, România are cea mai mare proporție de respondenți care susțin aderarea la euro, cu 20-30% dintre cetățenii din Europa Centrală și de Est fiind convinși că țările lor sunt pregătite pentru acest pas, conform Eurobarometrului 2025.
Convergența economică și inflația
Studiul arată că România, Cehia, Ungaria și Polonia sunt mai dezvoltate din punct de vedere al convergenței prețurilor și veniturilor decât majoritatea țărilor la momentul aderării la mecanismul ERM II. Inflația este o preocupare majoră în rândul respondenților, aproximativ două treimi dintre cehi și polonezi anticipând creșteri de prețuri. Spre deosebire de aceștia, jumătate dintre unguri consideră că adoptarea euro va menține stabilitatea prețurilor, având și o temere mai mică legată de pierderea controlului asupra politicii economice.
Deficitele bugetare și datoria publică
România și Polonia au cele mai mari deficite din UE, conform datelor AMECO și prognozelor Comisiei Europene pentru 2025. Doar Cehia respectă criteriul Maastricht privind deficitele publice (-3% din PIB), în timp ce Ungaria, Polonia și România depășesc limita de 3%. România și Polonia au raporturi ale datoriei publice care cresc, ceea ce reprezintă un risc pe termen lung. Cehia, având cel mai scăzut raport al datoriei publice din regiune, se apropie de 40% din PIB.
Ratele dobânzilor și pregătirea pentru euro
Majoritatea țărilor din Europa Centrală și de Est nu îndeplinesc criteriul privind ratele dobânzilor pe termen lung. Cehia este singura excepție, având o medie ușor sub punctul de referință. De asemenea, Cehia are cea mai bună evaluare din regiune, în timp ce Ungaria și România se află la limita gradului de investiție, afectând evaluarea riscului țării și primele de dobândă.
Perspectivele pentru aderarea la zona euro
Deși atingerea criteriilor de la Maastricht este o provocare, stadiul de dezvoltare și convergența veniturilor și prețurilor sunt încurajatoare, în special pentru Cehia. Comparativ, Cehia a avut niveluri mai ridicate de convergență decât Slovenia și Cipru la momentul aderării la ERM II. Ungaria și România, de asemenea, sunt mai dezvoltate decât multe țări la acel moment.
Concluzie
Deși țările din Europa Centrală și de Est își manifestă dorința de a adopta euro, provocările economice și criteriile de convergență rămân obstacole semnificative. Perspectivele diferite între România, Ungaria și Cehia subliniază complexitatea procesului de integrare în zona euro.
