Tensiuni între Guvern și Consiliul Superior al Magistraturii
Bătălia dintre puterea executivă, reprezentată de Guvern, și puterea judecătorească, prin Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), vizează reforma sistemului de pensionare a magistraților. Această dispută seamănă cu un conflict constituțional, similar cu cel dintre președintele Klaus Iohannis și ministrul Justiției, în cazul revocării Laurei Codruța Kovesi din funcția de procuror-șef al DNA.
Presiunea financiară din PNRR
Executivul se confruntă cu amenințarea pierderii unei finanțări de 231 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) dacă reforma pensiilor speciale nu este adoptată până la 28 noiembrie. În acest context, Guvernul promovează cu rapiditate un proiect de lege care nu are susținerea necesară, nici măcar din partea celor care ar trebui să-l avizeze. Ioana Dogioiu, purtătoarea de cuvânt a Guvernului, a exprimat speranțe de reformă, însă în spatele acestor declarații se simte teama de eșec a coaliției de guvernare.
Detalii despre reforma pensiilor
Proiectul de reformare a sistemului de pensii a fost pus în transparență decizională recent, iar măsurile propuse, precum limitarea pensiei la 70% din ultimul salariu net și creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani, sunt controversate. Aceste măsuri riscă să transforme magistrații într-o categorie profesională aflată în confruntare directă cu Guvernul.
Poziția Consiliului Superior al Magistraturii
CSM a anunțat că avizul său va fi emis cel mai devreme săptămâna viitoare. Vicepreședintele CSM, Claudiu Sandu, a subliniat că proiectul înaintat de Guvern nu diferă semnificativ de varianta anterioară, considerată neconstituțională. Magistrații solicită o pensie de 65% din salariul brut, în timp ce Guvernul propune doar 55%. Sandu a acuzat Guvernul de tergiversare și de lansarea unei campanii publice împotriva magistraților, ceea ce afectează percepția societății asupra pensiilor speciale.
Consecințele disputei
Ruptura dintre categoriile de magistrați, cei deja pensionați și cei activi, este evidentă. Magistrații activi ar urma să beneficieze de pensii semnificativ mai mici. Această situație a dus la tensiuni crescute în sistemul judiciar, iar vicepreședintele CSM a subliniat că orice persoană aflată în această situație ar reacționa similar.
Perspectivele viitoare
România se află în fața unei săptămâni critice, cu miza adoptării rapide a reformei pentru a evita pierderi financiare din PNRR. CSM cere respect, timp și o abordare coerentă, în timp ce Comisia Europeană monitorizează atent situația. Cetățenii devin spectatori la un nou episod de pasare a responsabilității între instituții, în timp ce modernizarea statului și credibilitatea României sunt în joc.
În concluzie, tensiunile dintre Guvern și CSM ar putea avea consecințe severe asupra sistemului de justiție din România, afectând atât magistrații, cât și credibilitatea țării în fața partenerilor europeni.
