Împrumuturi record pentru România în 2026
România va căuta împrumuturi de între 275 și 285 de miliarde de lei în 2026, echivalentul a 63-65 de miliarde de dolari, conform directorului general al Trezoreriei Statului, Ștefan Nanu. Acest nivel record reflectă nevoile brute de finanțare ale țării, într-un context de presiune tot mai mare asupra împrumuturilor.
Reducerea deficitului bugetar
Deficitul bugetar estimat pentru anul 2026 se va situa între 6% și 6,5% din PIB, o îmbunătățire semnificativă comparativ cu ținta de 8,4% pentru 2025 și cu nivelul de peste 9% din 2024. Reducerea deficitului este esențială pentru România, care se confruntă cu cel mai mare dezechilibru bugetar din Uniunea Europeană. Această ajustare vine în urma unui an electoral caracterizat prin cheltuieli ridicate și în contextul presiunilor din partea Bruxelles-ului pentru disciplină fiscală.
Provocările refinanțării datoriilor
O provocare majoră pentru stat va fi refinanțarea datoriei, cu o sumă estimată de peste 150 de miliarde de lei în 2025, comparativ cu 99 de miliarde de lei pentru 2024. Nanu a explicat că această creștere se datorează emisiunilor pe termen scurt lansate în prima parte a anului, într-un moment în care condițiile de piață au fost dificile. Pentru a reduce presiunea din 2026, statul a început operațiuni de prefinanțare și gestionare a pasivelor încă din 2024.
Strategii de finanțare pentru 2026
Trezoreria a majorat ținta de finanțare pentru anul 2025 la 269 de miliarde de lei, cu 10 miliarde mai mult decât planul inițial, pentru a acoperi o parte din necesarul de început pentru 2026. În plus, autoritățile au efectuat o operațiune de schimb pentru euroobligațiunile scadente în octombrie, reducând rambursările externe din 2025 la 3,5 miliarde de euro, față de 4,25 miliarde estimate inițial.
Reducerea emisiunilor de euroobligațiuni
România intenționează să limiteze oferta brută de euroobligațiuni la circa 10 miliarde de euro pentru 2026, mult sub cele aproximativ 16 miliarde de euro emise anul acesta. Planul se bazează pe utilizarea unor surse de finanțare „non-piață”, inclusiv:
- aproximativ 6 miliarde de euro din fondurile europene pentru redresare și reziliență (PNRR),
- accesarea noului mecanism european pentru finanțarea apărării – SAFE,
- 1,5 miliarde de euro de la instituții financiare internaționale precum Banca Mondială și BERD,
- circa 3 miliarde de euro din plasamente private, în principal împrumuturi, unele fiind deja în discuții avansate.
Aceste măsuri vor contribui la reducerea presiunii pe piețele financiare și la diversificarea portofoliului de datorie.
Impactul amânării bugetului
Adoptarea bugetului pentru anul viitor ar putea fi amânată, ceea ce ar putea afecta calendarul emisiunilor de la începutul lui 2026, inclusiv plasamentele private programate în ianuarie și prima emisiune de euroobligațiuni din an. Guvernul de coaliție a adoptat deja unele creșteri de taxe și a început să reducă cheltuielile, însă mai multe măsuri așteaptă încă aprobarea.
Concluzie
Nevoile de împrumuturi ale României pentru 2026 subliniază provocările financiare cu care se confruntă țara, în contextul presiunilor externe și al necesității de a reduce deficitul bugetar, ceea ce va avea implicații semnificative pentru stabilitatea economică viitoare.
