România depune a patra cerere de plată din PNRR
România a trimis oficial cea de-a patra cerere de plată din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în valoare de 2,62 miliarde euro. Cererea include 62 de ținte și jaloane exclusiv din componenta de fonduri europene nerambursabile, conform ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru. Cererea a fost depusă vineri, 19 decembrie, la ora 20:06.
Detalii despre cererea de plată
În cadrul acestei cereri, România a solicitat suma totală de 2.620.279.973 euro, care este esențială pentru diverse domenii de dezvoltare. Dragoș Pîslaru a subliniat importanța implementării PNRR pentru dezvoltarea economică a țării, având în vedere aspecte precum infrastructura, sănătatea, educația, mediul, digitalizarea, cultura, energia și eficiența energetică.
Ținte și jaloane incluse în cererea de plată
Printre principalele ținte și jaloane menționate de ministru se numără:
- Ministerul Mediului: Adoptarea hotărârii de guvern pentru reabilitarea a 13 baraje și modernizarea sistemelor de protecție împotriva inundațiilor.
- Ministerul Dezvoltării: Înființarea birourilor pentru ghișeele unice în domeniul energiei.
- Ministerul Energiei: Listarea a până la 15% din acțiunile Hidroelectrica.
- Ministerul Justiției: Implementarea legilor justiției și digitalizarea sistemului judiciar.
- Agenția Națională pentru Achiziții Publice: Implementarea formularului național electronic în achizițiile publice.
- Ministerul Finanțelor: Finalizarea analizei cheltuielilor în sănătate și educație.
- Ministerul Investițiilor: Instrumente financiare pentru sectorul privat.
- Ministerul Culturii: Intrarea în vigoare a legii privind statutul lucrătorilor din sectorul cultural.
- Ministerul Sănătății: Renovarea a peste 2.000 de cabinete de medici de familie.
- Ministerul Educației: Instruirea a 45.000 de utilizatori ai Sistemului Informatic Integrat al Învățământului.
- Ministerul Transporturilor: Adoptarea legislației privind taxa de poluare.
Termene și următorii pași
Ministrul Dragoș Pîslaru a menționat că termenul de răspuns din partea Comisiei Europene este de maximum 60 de zile. România se pregătește pentru pașii următori în implementarea proiectelor PNRR, care pot fi urmărite transparent de către public.
Contextul cererilor de plată
Până în prezent, România a depus trei cereri de plată anterioare, prima având valoarea de 3 miliarde euro, aprobată în septembrie 2022. A doua cerere, de 3,23 miliarde euro, a fost evaluată pozitiv în iunie 2023, iar a treia cerere, depusă în decembrie 2023, s-a confruntat cu incertitudini legate de îndeplinirea tuturor jaloanelor necesare. România a fost alocată 28,5 miliarde euro prin PNRR, din care 13,6 miliarde euro sub formă de granturi și 14,9 miliarde euro sub formă de împrumuturi.
Concluzie
Cererea recentă de plată din PNRR evidențiază angajamentul României de a valorifica fondurile europene pentru a sprijini dezvoltarea economică și infrastructurală; însă succesul depinde de respectarea termenelor și realizarea obiectivelor asumate.
