România reduce obiectivul de utilizare a hidrogenului verde
România a decis să reducă obiectivul de utilizare a hidrogenului verde în transporturi de la 5,5% la un prag minim de 1%. Această decizie a fost influențată de costurile ridicate ale hidrogenului verde și de necesitatea unor investiții substanțiale în infrastructură, conform specialiștilor din domeniu. Reducerea țintei ar putea descuraja investitorii, avertizează alte surse.
Investiții în sectorul hidrogenului
Investițiile globale în hidrogen curat au depășit 110 miliarde de dolari, făcând din acest sector cea mai rapidă tehnologie de energie curată în creștere. Totuși, un specialist a subliniat că este dificil de anticipat noi investiții în hidrogen în România, având în vedere că obiectivele legii hidrogenului sunt reduse. Instabilitatea politică și semnalele insuficiente nu contribuie la crearea unei piețe stabile pentru hidrogenul verde, esențială pentru atragerea de noi investiții.
Impactul modificărilor legislative
Specialiștii avertizează că modificările propuse de Ministerul Energiei, care vizează o reducere semnificativă a obligațiilor prevăzute în Legea Hidrogenului din 2023, reprezintă un risc major pentru stabilitatea sectorului. Această ajustare ar putea afecta negativ impulsul României în domeniul hidrogenului, iar investitorii sunt îngrijorați de instabilitatea legislativă.
Condiții necesare pentru dezvoltarea sectorului
România este obligată prin Directiva RED III să integreze hidrogenul curat în industrie și transport, cu un obiectiv de 5,5% din consumul final de energie provenind din hidrogen sau combustibili sintetici. În prezent, țara produce aproximativ 200.000 de tone de hidrogen pe an, dar majoritatea este de tip „gri”, obținut din gaze și utilizat în industria chimică.
Provocări infrastructurale
Problemele legate de infrastructură, cum ar fi lipsa conductelor și a stațiilor de alimentare, continuă să frâneze progresul în domeniul hidrogenului. Legea 237/2023 oferă doar un cadru general, iar lipsa normelor clare și a stimulentelor financiare riscă să oprească proiectele în acest sector. Tranziția către hidrogen verde este timidă, cu câteva proiecte notabile, dar multe dintre ele se confruntă cu dificultăți.
Concluzie
Reducerea obiectivului de utilizare a hidrogenului verde în România la 1% ar putea avea consecințe semnificative asupra atragerii de investiții și asupra dezvoltării infrastructurii necesare, afectând astfel tranziția către o economie mai sustenabilă și decarbonizarea sectorului energetic.
