Numărul prosumatorilor din România depășește 300.000
În România, numărul prosumatorilor, atât casnici, cât și industriali mici, a depășit pragul de 300.000. Această creștere rapidă a fost stimulată de schemele de sprijin existente, dar a fost limitată odată cu încetarea acestora, conform unui studiu realizat de AFEER.
Provocările rețelei de distribuție
Studiul evidențiază eficiența schemei care a dus la apariția acestor prosumatori, dar și provocările legate de sustenabilitate și de echilibrul rețelei. Pințea, expert în domeniu, a subliniat că, deși România se confruntă cu congestia rețelei, aceasta este o problemă comună și în alte țări europene care au sprijinit acest segment.
Experiențele internaționale
Comparativ, Danemarca a investit preventiv pentru a evita problemele de acomodare a prosumatorilor, în timp ce Belgia a avut o abordare reactivă, ajungând la standarde sub așteptări în serviciul de distribuție. Această diferență de abordare subliniază importanța planificării adecvate în gestionarea creșterii numărului de prosumatori.
Reglementări și abuzuri
Pințea a menționat că reglementarea actuală a permis apariția unor prosumatori de dimensiuni mai mari decât profilul de consum, sugerând că pragul de exceptare de la responsabilitatea echilibrării, stabilit la 400 kW, a lăsat loc unor abuzuri. El a subliniat că prosumatorii sunt investitori care caută predictibilitate legislativă.
Infrastructura digitală și provocările de gestionare
O altă problemă structurală este accesul limitat al operatorilor și furnizorilor la datele necesare pentru prognoze și gestionarea energiei injectate. Pințea a subliniat că acomodarea prosumatorilor necesită nu doar infrastructură fizică, ci și infrastructură digitală adecvată, evidențiind lipsa de digitalizare la nivelul operatorilor de distribuție.
Strategii de dezvoltare a comunităților energetice
În locul extinderii bazate exclusiv pe stimulente individuale, Pințea a propus o abordare strategică, orientată spre finanțarea proiectelor comunitare care generează cel mai mare impact asupra rețelei, cu investiții reduse. Scopul este optimizarea raportului dintre beneficiu și cost, nu doar multiplicarea instalațiilor individuale.
Concluzie
Creșterea numărului de prosumatori în România prezintă atât oportunități, cât și provocări semnificative pentru rețeaua de distribuție, ce necesită o abordare integrată și strategică pentru a asigura sustenabilitatea și eficiența acestui sistem emergent.
