România, lider nefericit în accidentele rutiere din UE
România se află pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește numărul de decese cauzate de accidente rutiere, având în 2024 un indice de 78 de morți la un milion de locuitori, conform datelor Comisiei Europene. Această statistică este alarmantă, având în vedere că Bulgaria se situează pe locul al doilea în acest clasament nefericit.
Impactul economic al accidentelor rutiere
Costin Ciora, analist economic, subliniază că aceste pierderi nu sunt doar cifre, ci au implicații sociale și economice majore, estimate anual la miliarde de euro. Conform acestuia, costul accidentelor rutiere în România depășește 3 miliarde de euro pentru decese și 1 miliard de euro pentru răniții grav. La nivelul Uniunii Europene, accidentele rutiere generează pierderi de aproximativ 2% din PIB, echivalentul a aproape 180 de miliarde de euro, o sumă de două ori mai mare decât bugetul anual al UE.
Statistici alarmante în 2023 și 2025
În 2023, România a înregistrat peste 1.500 de decese în urma accidentelor rutiere, iar în primele nouă luni din 2025, au avut loc 2.939 de accidente grave, soldate cu 940 de morți și 2.352 de răniți grav. Comisarul-șef Bogdan Oproiu, șeful Direcției de Poliție Rutieră, a menționat că, în ciuda acestor cifre îngrijorătoare, siguranța rutieră în România a început să crească treptat prin măsuri de îmbunătățire a infrastructurii și educației rutiere.
Valoarea economică a unei vieți pierdute
Conform metodologiei stabilite de Autoritatea Rutieră Română, costul social mediu al unui accident mortal este estimat la 2,32 milioane de euro, iar cel al unui rănit grav depășește 325.000 de euro. Aceste valori includ cheltuielile medicale, pierderea productivității și daunele materiale. Ciora a subliniat că între cei decedați se află persoane cu potențial economic semnificativ, ceea ce face ca impactul pierderilor să fie și mai profund.
Correlația între creșterea economică și accidentele rutiere
Creșterea economică din România a condus la achiziția de mai multe mașini, generând un trafic mai aglomerat și viteze mai mari. Deși s-ar aștepta o scădere a accidentelor în urma dezvoltării economice, realitatea este că numărul acestora a crescut, deoarece infrastructura nu a reușit să țină pasul cu această dezvoltare. Ciora menționează că, în jurul valorii de 15.000 de dolari PIB pe cap de locuitor, numărul accidentelor începe să scadă. România se află încă sub acest prag, ceea ce o face vulnerabilă la accidente rutiere.
Măsuri necesare pentru reducerea accidentelor
Pentru a diminua pierderile umane și costurile economice, este esențială implementarea unor măsuri eficiente, cum ar fi modernizarea infrastructurii, monitorizarea automată și educația rutieră continuă. Ciora afirmă că investițiile în siguranța rutieră nu sunt doar cheltuieli, ci o economie pe termen lung care poate salva vieți. Direcționarea unor fonduri către autostrăzi, radare fixe și programe educaționale ar putea avea un impact semnificativ asupra reducerii accidentelor și, implicit, a costurilor sociale.
Concluzie
România, cu o rată alarmantă a accidentelor rutiere, se confruntă cu provocări majore în ceea ce privește siguranța rutieră. Măsurile adecvate și investițiile în infrastructură și educație sunt esențiale pentru a reduce numărul de accidente și pentru a salva vieți, precum și pentru a diminua impactul economic substanțial al acestor tragedii.
