România, lider al sărăciei în Uniunea Europeană
Un studiu realizat de echipa de cercetare macroeconomică a Erste Bank relevă că România se confruntă cu cea mai mare rată de deprivare materială și socială din Uniunea Europeană, cu 17,2% din populație afectată. Această cifră depășește semnificativ ratele din Bulgaria (16,6%) și Grecia (14,0%).
Comparativ cu alte țări din regiune
În contrast, Slovenia are cea mai scăzută rată de deprivare din ECE, cu doar 1,8% din populație în dificultate. Croația urmează cu 2,0%, iar Polonia și Luxemburg au o rată de 2,3%. Cehia se află, de asemenea, pe o poziție fruntașă, raportând o rată de 2,5%. Slovacia (7,6%) și Ungaria (9,3%) prezintă rate mai mari, apropiate de cele de două cifre.
Impactul asupra copiilor și inegalitățile regionale
Conform datelor Comisiei Europene din 2024, România are una dintre cele mai mari rate de copii expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială din UE, cu 33,8%. Sărăcia severă și deprivarea socială afectează aproximativ 20% din populație, existând inegalități semnificative între regiuni și între zonele urbane și rurale. Regiunea București-Ilfov are cea mai mică rată, de 12,3%, în timp ce regiunile Sud-Est și Sud-Vest Oltenia au rate între 40% și 45%.
Definiția deprivării materiale și sociale
Deprivarea materială și socială se referă la incapacitatea de a-și permite bunuri, servicii și activități sociale esențiale necesare pentru un trai adecvat. Indicatorul AROPE (At Risk Of Poverty or Social Exclusion) folosit de Eurostat combină trei componente: riscul de sărăcie, lipsa severă de bunuri materiale și intensitatea scăzută a muncii în gospodărie. O persoană este considerată expusă riscului de sărăcie sau excluziune dacă se află în cel puțin una dintre aceste situații.
Concluzie
Rata ridicată a sărăciei în România subliniază provocările semnificative cu care se confruntă țara în domeniul bunăstării sociale, evidențiind necesitatea unor măsuri eficiente pentru reducerea inegalităților și sprijinirea grupurilor vulnerabile.
