Indicatorul de Încredere Macroeconomică
Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociației CFA România a crescut în luna august cu 2,3 puncte, ajungând la 37,2 puncte. Componentele indicatorului au evoluții diferite: componenta de anticipații a crescut cu 0,5 puncte, până la 34,2, iar componenta de condiții curente a crescut cu 5,8 puncte, până la 43,4.
Anticipații privind cursul de schimb EUR/RON
În ceea ce privește cursul de schimb EUR/RON, 83% dintre participanți prevăd o depreciere a leului în următoarele 12 luni, iar 10% anticipează o stabilitate. Valoarea medie a anticipațiilor pentru orizontul de 6 luni este de 5,1024 lei pentru un euro, iar pentru orizontul de 12 luni este de 5,1522 lei pentru un euro.
Rata inflației
Rata anticipată a inflației pentru orizontul de 12 luni (septembrie 2026) a crescut, atingând 6,63%, comparativ cu valoarea de 7,84% înregistrată la momentul realizării sondajului.
Evoluția prețurilor locuințelor
Referitor la prețurile proprietăților rezidențiale, 43% dintre participanți anticipează stagnarea acestora în următoarele 12 luni, iar 43% prevăd o scădere. 67% consideră că prețurile actuale sunt supraevaluate, în timp ce 27% le consideră corect evaluate.
Deficitul bugetar și anticipațiile economice
Deficitul bugetului de stat prognozat pentru anul 2025 a crescut ușor, atingând 7,7% din PIB. Anticipațiile de creștere economică pentru anul 2025 sunt de 0,7%, iar datoria publică, ca procent din PIB, este anticipată să se majoreze la 60% în următoarele 12 luni.
Ratingul României
Conform sondajului, 88% dintre participanți anticipează menținerea României în categoria de rating recomandată investițiilor în următoarele 12 luni.
Metodologie
Sondajul este realizat lunar de Asociația CFA România și cuantifică anticipațiile analiștilor financiari privind activitatea economică din România pentru un orizont de timp de un an. Indicatorul de Încredere Macroeconomică variază între 0 (lipsa încrederii) și 100 (încredere deplină) și se bazează pe întrebări legate de condițiile curente și anticipațiile economice.
Concluzie
Impactul recesiunii asupra economiei românești reflectă incertitudini în privința cursului de schimb, inflației și deficitului bugetar, ceea ce sugerează necesitatea unei monitorizări continue a evoluțiilor economice viitoare.
