România în criză economică
Creșterea economică a României în 2025 a fost de 0,6%, în urma unei schimbări rapide a modelului economic, necesară pentru a evita o situație de criză. Premierul Ilie Bolojan a subliniat că tranziția de la un model bazat pe deficit și consum la unul bazat pe investiții, productivitate, export și disciplină bugetară este esențială. Recesiunea tehnică temporară este văzută ca un cost inevitabil al acestei tranziții, care ar trebui să conducă, în final, la o economie solidă și la prosperitate reală.
Contextul economic
În 2024, România a înregistrat un deficit bugetar de aproape 8-9% din PIB și un deficit extern de 8,2% din PIB, cu o creștere economică reală modestă, sub 1%. Bolojan a explicat că, în primele luni ale anului 2024, economia a intrat în recesiune tehnică, cu o scădere de -0,4% în primele două trimestre. Acest lucru s-a datorat orientării cheltuielilor către consum curent și nu către dezvoltarea economică reală, iar importurile au contribuit la consumul puternic.
Consolidarea fiscală
Bolojan a subliniat că, deși în 2024 s-au cheltuit mulți bani, creșterea economică a fost redusă. În iulie 2025, economia a început să se redreseze, cu o corecție de aproximativ 1% din PIB. Această ajustare a generat costuri sociale și nemulțumiri, dar a fost necesară pentru a construi o economie mai solidă. Premierul a afirmat că consolidarea fiscală nu este un scop în sine, ci o condiție esențială pentru stabilitate și dezvoltare sustenabilă, subliniind că România nu traversează o criză, ci o perioadă de corecție economică.
Reacția opoziției
Sorin Grindeanu, liderul PSD, a declarat că recesiunea tehnică este o rușine pentru întreaga Coaliție de guvernământ. Acesta a recunoscut că PSD își asumă parte din responsabilitate, menționând că nu au găsit mereu soluțiile potrivite pentru a opri tăierile economice și sociale. Grindeanu a criticat austeritatea și a cerut măsuri de solidaritate pentru cei afectați, subliniind că românii nu sunt doar numere în buget, ci persoane reale care depind de deciziile guvernului.
Apelul la dialog
Grindeanu a subliniat necesitatea unui dialog real în Coaliție, avertizând că o guvernare care nu este pentru oameni nu va mai fi deloc. El a cerut urgentarea corectării direcției economice greșite, afirmând că românii așteaptă soluții concrete pentru a depăși dificultățile economice cu care se confruntă.
Concluzie
Criza economică din România evidențiază provocările cu care se confruntă guvernul în gestionarea economiei și necesitatea unor măsuri eficiente și echilibrate pentru a asigura stabilitatea și prosperitatea pe termen lung.
