România rămâne în afara zonei euro
România continuă să nu adere la zona euro, în ciuda extinderii acestei zone, care a inclus Bulgaria ca al 21-lea stat membru pe 1 ianuarie 2026. Țara noastră se confruntă cu obstacole semnificative, printre care se numără deficitul bugetar ridicat, dezechilibrele fiscale și lipsa unui consens politic privind adoptarea monedei unice.
Deficitul bugetar și stabilitatea financiară
România are cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, iar stabilizarea finanțelor publice este un obstacol major în calea aderării la zona euro. Conform unui sondaj Eurobarometru realizat pentru Comisia Europeană, sprijinul public pentru adoptarea monedei euro în România este de aproximativ 59%. Totuși, analiștii estimează că va dura câțiva ani până când România își va putea stabiliza finanțele pentru a avea o perspectivă realistă de aderare.
Contextul politic și social
În actualul context de inflație ridicată, măsuri de austeritate și ascensiunea extremei drepte înaintea alegerilor din 2028, subiectul adoptării monedei euro a dispărut din dezbaterile publice principale. Această situație subliniază dificultățile cu care se confruntă România în procesul de integrare în zona euro.
Compararea cu alte state din UE
În Ungaria, sprijinul public pentru euro este de aproximativ 72%, însă aderarea rămâne blocată din motive politice, premierul Viktor Orbán opunându-se integrării mai profunde cu UE. Polonia, cu un sprijin public de 45%, a declarat că nu lucrează la adoptarea euro, afirmând că economia sa este „fericită” cu moneda națională. Cehia are un sprijin public de aproximativ 30% pentru euro, fără planuri concrete de adoptare. Suedia, după un referendum în 2003, menține subiectul euro ca fiind minor, iar Danemarca beneficiază de un opt-out care îi permite să rămână în afara zonei euro.
Concluzie
În concluzie, România se confruntă cu provocări economice și politice semnificative care împiedică adoptarea monedei euro, iar perspectivele unei aderări în viitorul apropiat rămân limitate.
