România și interdicția importului de gaze rusești
România își va alinia poziția la decizia Uniunii Europene de a interzice, începând din 2027, importul de gaze rusești. Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, a subliniat dificultățile de a determina proveniența fiecărei molecule de gaz, în cadrul unei reuniuni a miniștrilor europeni ai Energiei, desfășurată la Luxemburg.
Autonomie strategică și solidaritate europeană
Bușoi a afirmat că România susține ambiția UE de a reduce dependența de gazele rusești, considerând că aceasta reprezintă o chestiune de autonomie strategică și solidaritate europeană. Totuși, el a subliniat că implementarea acestei decizii nu trebuie să afecteze aprovizionarea țărilor din Europa Centrală și de Est, care depind în mare măsură de gazul rusesc.
Dificultăți în implementare
Oficialul român a menționat că noul sistem de autorizare și verificare trebuie să fie practic și transparent. Cerințele de a demonstra cu precizie țara de proveniență a gazelor se pot dovedi dificile, în special pentru gazele transportate prin conducte și pentru cele tranzacționate pe hub-uri. Acesta a explicat că gazele importate din Turcia sunt, în realitate, gaze azere și rusești, amestecate la hub-ul turcesc.
Dependența de gazul rusesc
În Europa de Est, țări precum Ungaria și Slovacia depind de importurile de gaze din Turcia, iar România nu este o excepție. Importurile de gaze se realizează prin conducte din Turcia-Bulgaria, iar România nu este autosuficientă în acest domeniu. În sezonul de iarnă, importurile echivalează practic cu producția internă.
Alternativa la gazul rusesc
În prezent, o alternativă reală la gazul rusesc nu există pentru Europa de Sud-Est. Coridoarele Nord-Sud și Transbalcanic, susținute de UE și SUA, au o utilitate limitată, iar gazul lichefiat descărcat în porturile grecești și turcești întâmpină dificultăți în a ajunge la clienți din cauza costurilor mai mari și a infrastructurii deficitare.
Concluzie
Decizia României de a susține interdicția importului de gaze rusești reflectă angajamentul său față de politica energetică europeană; însă, implementarea acesteia se confruntă cu provocări semnificative, având în vedere dependența actuală de gazele rusești și dificultățile de aprovizionare din alte surse.
