Scăderea ratei șomajului în octombrie 2025
Rata șomajului în luna octombrie 2025 a coborât la 5,9%, în scădere cu 0,2 puncte procentuale față de luna septembrie, conform datelor Institutului Național de Statistică (INS). Deși această statistică sugerează o ușoară îmbunătățire față de luna anterioară, economiștii avertizează că nu este momentul pentru entuziasm, având în vedere că numărul șomerilor este mai mare comparativ cu octombrie 2024.
Statistici și comparații
Numărul șomerilor (în vârstă de 15-74 ani) a fost estimat la 487.300 de persoane în octombrie 2025, o scădere față de 497.400 în septembrie, dar o creștere față de 463.700 în octombrie 2024. Rata șomajului la bărbați este de 6%, comparativ cu 5,8% la femei. În rândul persoanelor adulte (25-74 ani), rata șomajului este de 4,6%, în timp ce, în rândul tinerilor (15-24 ani), a ajuns la 26,9% între iulie și septembrie 2025, semnalând o problemă structurală gravă.
Avertismente din partea economiștilor
Economistul Radu Nechita subliniază că, deși scăderea ratei șomajului este o veste bună, nu justifică un entuziasm excesiv. El indică faptul că numărul șomerilor a depășit constant limita de 475.000, care nu a fost atinsă în ultimii trei ani. Nechita menționează că modul în care a fost crescut salariul minim, fără o legătură directă cu productivitatea, și suprataxarea muncii part-time contribuie la deteriorarea pieței muncii, afectând în special tinerii.
Probleme structurale pe piața muncii
Nechita leagă problemele de pe piața muncii de neîncrederea în sistemul educațional și în sistemul de asistență socială. El afirmă că, dacă este mai avantajos să primești asistență socială decât să lucrezi cu normă parțială, piața muncii este distorsionată. De asemenea, el subliniază că creșterea cheltuielilor publice și a impozitării afectează sectorul privat.
Transformările pieței muncii
Economistul Christian Năsulea avertizează că scăderea șomajului trebuie privită și prin prisma transformărilor din structura pieței muncii. O parte din acest declin poate fi explicată prin migrarea angajaților din munca la negru către munca legală, stimulată de o activitate mai intensă a ANAF și a Inspecției Muncii. De asemenea, inflația ridicată a determinat mulți români să accepte locuri de muncă mai stabile, inclusiv în alte țări din Uniunea Europeană.
Șomajul în rândul tinerilor
Năsulea subliniază că rata ridicată a șomajului în rândul tinerilor este legată de lipsa calificărilor și de impactul salariului minim. Tinerii fără experiență se confruntă cu dificultăți în a găsi un loc de muncă, în special în regiunile unde forța de muncă adultă este mai bine calificată. Alte state europene au implementat excepții de la salariul minim pentru tineri, o soluție care nu a fost adoptată încă în România.
Egalitatea de șanse pe piața muncii
În ceea ce privește diferențele de șomaj între bărbați și femei, România se prezintă ca o țară relativ egalitară, cu o diferență de 0,2 puncte procentuale. Năsulea menționează că sistemul de protecție socială, care oferă doi ani de concediu pentru creșterea copilului, permite angajatorilor să găsească înlocuitori fără a renunța la salariatele însărcinate, deși multe femei în concediu nu sunt incluse în statisticile de șomaj.
Concluzie
Scăderea ratei șomajului la 5,9% în octombrie 2025 oferă un motiv de optimism temporar, însă analiza detaliată a datelor și interpretările economiștilor arată o piață a muncii fragilă, afectată de cheltuieli publice excessive, o fiscalitate crescută și un sistem educațional ineficient în pregătirea angajaților. Această situație sugerează necesitatea unor reforme structurale pentru a îmbunătăți condițiile de muncă și pentru a reduce șomajul, în special în rândul tinerilor.
