Provocările energetice ale națiunii în fața unei ierni dure
Iarna 2025-2026 se preconizează a fi extrem de rece, cu fenomene meteorologice severe, inclusiv un vortex polar și influența fenomenului La Niña. Această situație va determina un consum crescut de energie electrică, în special în timpul vârfurilor de seară, care reprezintă o provocare majoră pentru Sistemul Energetic Național.
Deficitele de producție
Analizele efectuate de Dispeceratul Energetic Național (DEN) indică mai multe scenarii de deficit de producție:
- Scenariul moderat: Deficitul intern ar putea atinge aproximativ 1.120 MW, cu necesitatea de importuri de circa 1.600 MW pentru a menține rezervele minime de siguranță de 1.000 MW.
- Scenariul pesimist: În condiții de ger extrem, deficitul ar putea crește la 3.800 MW, necesitând importuri de până la 4.300 MW.
Capacitatea maximă de import a României prin interconexiunile existente este estimată la aproximativ 4.000 – 4.200 MW. Aceasta înseamnă că, în scenariul pesimist, sistemul ar putea ajunge aproape de limita fizică de import, ceea ce ar putea conduce la starea de alertă și limitări de consum. În acest caz, consumatorii cu statut de întreruptibili, cum ar fi diverse fabrici, ar fi primii afectați, în timp ce cetățenii și instituțiile publice ar fi ultimele deconectate.
Mixul de producție energetică
România se bazează pe un mix diversificat de surse de producție de energie, cu ponderi variabile în funcție de condițiile meteorologice, cum ar fi orele de lumină, regimul hidrologic și temperaturile. Sursele stabile care pot asigura producția de energie „în bandă” includ termocentralele pe gaz și cărbune, Hidroelectrica și Nuclearelectrica.
Concluzie
În contextul în care iarna 2025-2026 se anunță a fi extrem de rece, provocările energetice pentru România devin tot mai complexe, necesitând o planificare riguroasă și măsuri proactive pentru a asigura securitatea energetică a națiunii.
