Provocări în 2026: Redresarea economică din 2027
Într-o economie marcată de dificultăți, România se confruntă cu o recesiune determinată de scăderea consumului, inflație ridicată de aproape 10%, scăderea veniturilor reale și un nivel scăzut al încrederii consumatorilor. Cu toate acestea, plățile digitale rămân o zonă cu potențial de creștere, conform analizei economistului-șef al Visa, Adolfo Laurenti.
Comportamentul consumatorilor și utilizarea creditului
Se observă o creștere a consumului pe cardurile de credit, însă acest lucru nu semnalează o revenire economică sănătoasă, ci mai degrabă utilizarea creditului ca mecanism de amortizare a șocurilor asupra veniturilor. Plățile de debit se confruntă cu presiuni, iar revenirea acestora ar putea indica stabilizarea economică.
Contextul economic european vs. românesc
La nivel european, consumatorii se află într-o zonă de stabilitate relativă, cu cheltuieli care nu mai scad abrupt, dar nici nu cresc semnificativ. În contrast, România urmează o traiectorie diferită, cu o stagnare a dinamicii cheltuielilor, influențată de inflația ridicată și de deteriorarea încrederii consumatorilor.
Indicatori cheie și riscuri
Visa Spending Momentum Index indică o dinamică mai mare a cheltuielilor pe credit comparativ cu cele finanțate din venituri curente, ceea ce sugerează o utilizare defensivă a creditului. Această tendință reflectă o adaptare la presiunea asupra veniturilor, iar creșterea creditului nu trebuie interpretată ca un semn de revenire economică, ci ca un mecanism de absorbție a șocului.
Prudența consumatorilor și impactul inflației
Prudența consumatorilor se manifestă prin orientarea către bunuri esențiale, tranzacții de valoare mai mică, dar frecvente, și amânarea cheltuielilor discreționare. Numărul tranzacțiilor se menține mai bine decât valoarea totală a consumului, dar ritmul de creștere rămâne fragil. Constrângerea principală nu este doar inflația, ci și lipsa de încredere în veniturile viitoare.
Perspectiva pe termen mediu
O revenire sustenabilă a plăților de debit va fi un semnal că recesiunea de consum se atenuează. Prima parte a anului 2026 va rămâne sub presiune, dar dezinflația așteptată în a doua jumătate ar putea permite stabilizarea veniturilor reale și revenirea plăților de debit. Astfel, 2026 va fi un an de ajustare, iar 2027 ar putea aduce o creștere structurală vizibilă, cu o estimare a PIB-ului de 2,8%.
Concluzie
Redresarea economică a României depinde de stabilizarea încrederii consumatorilor și de adaptarea la noile realități economice, cu implicații semnificative asupra dinamicii consumului și a utilizării creditului în anii următori.
