Estimările deficitului bugetar pentru 2025
România ar putea încheia anul 2025 cu un deficit bugetar între 8,4% și 8,6% din PIB, chiar și în condiții optimiste, conform unei analize realizate de Romanian Economic Monitor (RoEM) – UBB FSEGA. Noua țintă de deficit, convenită cu Comisia Europeană, este de 8,4% din PIB, față de obiectivul inițial de 7%.
Provocările consolidării bugetare
Economiștii subliniază că procesul de consolidare bugetară progresează lent, bazându-se mai mult pe oprirea cheltuielilor decât pe reforme structurale profunde. Evoluția balanței bugetului de stat arată o deteriorare constantă a poziției fiscale în primele nouă luni ale anului, similară cu ritmul din 2024 și mult mai rapidă decât în perioada 2021-2023. Deși măsurile fiscale ar putea avea un impact în ultimul trimestru, șansele de a atinge ținta inițială sunt reduse.
Diferențele dintre metodele de calcul al deficitului
Economiștii explică faptul că metoda „cash” reflectă doar fluxurile efective de plăți și încasări, putând fi distorsionată de sezonalitate sau de amânarea cheltuielilor. În schimb, pentru comparațiile europene, este important deficitul calculat conform metodologiei ESA. România a încheiat anul 2024 cu un deficit de 9,3% din PIB, cel mai mare din Uniunea Europeană. Ajustarea preconizată pentru 2025 se așteaptă să fie mai degrabă o frânare a economiei decât reforme reale.
Impactul economic pe termen scurt
În prima jumătate a anului 2025, economia a avut o evoluție relativ solidă, cu o creștere de 1,2% a PIB în trimestrul al doilea; însă, această creștere a fost determinată de comportamente anticipative, multe achiziții fiind realizate înainte de majorarea impozitelor. După un vârf de activitate în iulie, economia a intrat într-o fază de ajustare, cu inflația anuală crescând la 9,9% în august, erodând puterea de cumpărare a populației și determinând o scădere a consumului.
Presiuni asupra veniturilor bugetare
Structura bugetului public rămâne dependentă de contribuțiile sociale și de TVA, ambele surse fiind afectate de încetinirea salariilor și de scăderea consumului. Profitabilitatea companiilor în declin limitează încasările din impozitul pe profit. Fără surse noi de venituri, accentul se va muta pe controlul cheltuielilor. Pachetul fiscal aplicat din 1 august va avea un impact limitat în 2025, efectele complete fiind așteptate în 2026.
Recomandări pentru consolidarea fiscală
Specialiștii RoEM consideră că autoritățile trebuie să accelereze controlul cheltuielilor, să întărească colectarea taxelor și să sprijine economia prin investiții și absorbție de fonduri europene. Fără reduceri reale ale cheltuielilor bugetare, România riscă să rămână printre țările cu cele mai ridicate deficite din Uniunea Europeană.
Concluzie
Lunile următoare și anul viitor sunt esențiale pentru consolidarea fiscală și pentru restabilirea unei traiectorii de creștere sustenabilă a economiei românești.
