Contextul economic al Finlandei
Finlanda, unul dintre cei 11 membri fondatori ai zonei euro, a adoptat moneda unică pe 1 ianuarie 1999, având o datorie publică sub 50% din PIB. După o perioadă de creștere economică stabilă, datoria publică a scăzut la circa 41% din PIB în 2002. Totuși, după criza financiară globală din a doua jumătate a anilor 2000, datoria a crescut rapid, depășind 60% din PIB în 2013 și ajungând la 88,3% din PIB în T2 2025. Această evoluție se datorează în principal măsurilor fiscale adoptate în timpul pandemiei și efectelor războiului din Ucraina.
Procedura deficitului excesiv
Comisia Europeană a inițiat procedura de deficit excesiv (EDP) pentru Finlanda, având în vedere un deficit bugetar persistent de peste 4% din PIB. Finlanda a fost cândva un model de austeritate fiscală în zona euro, iar actuala situație servește ca un semnal de alarmă pentru viitorul fiscal al Uniunii Europene.
Declarații oficiale și prognoze economice
Premierul Finlandei, Petteri Orpo, a subliniat că deteriorarea situației fiscale se datorează în principal efectelor economice ale războiului din Ucraina. Potrivit prognozelor, deficitul bugetar va fi de 4,3% în 2024 și de 4,5% în 2025, în timp ce datoria publică ar putea ajunge la 92,3% în 2027. Finlanda a activat „clauza națională de salvagardare” a UE, permițând cheltuieli pentru apărare fără a încălca limita deficitului, însă doar un procent din deficitul bugetar a fost atribuit cheltuielilor militare.
Cauzele creșterii deficitului bugetar
Valdis Dombrovskis, comisarul european pentru economie, a menționat că creșterea deficitului bugetar nu poate fi explicată doar prin cheltuielile militare, ci și prin „circumstanțele excepționale” cauzate de războiul din Ucraina, care a subminat încrederea investitorilor și a consumatorilor. Sancțiunile impuse Rusiei au afectat exporturile și turismul, iar închiderea frontierei terestre cu Rusia a încetinit și mai mult creșterea economică. Prognozele recente indică o creștere de 0,1% a economiei în 2025, în scădere față de 0,4% în anul precedent.
Impactul asupra veniturilor bugetare
Scăderea consumului a dus la o reducere a veniturilor din TVA, iar rata ridicată a șomajului a afectat veniturile din impozitul pe venit. Ministrul de finanțe, Riikka Purra, a recunoscut că depășirea limitei deficitului nu se datorează creșterii cheltuielilor militare, ci tendinței de scădere a veniturilor pe fondul creșterii cheltuielilor sociale.
Consecințele aplicării EDP
Aplicarea EDP pentru Finlanda, o procedură de obicei rezervată țărilor de la periferia zonei euro, este un semnal îngrijorător pentru Europa. Finlanda, odată admirată pentru sistemul său educațional și capacitatea de inovație, se confruntă acum cu a doua rată a șomajului din UE și cu presiuni bugetare tot mai mari din cauza cheltuielilor sociale. Fără măsuri de austeritate credibile, Finlanda riscă creșterea costurilor de finanțare și un efect de contagiune la nivel european.
Concluzie
Declanșarea procedurii de deficit excesiv pentru Finlanda subliniază provocările fiscale cu care se confruntă nu doar această țară, ci și întreaga Uniune Europeană, în contextul creșterii cheltuielilor sociale și militare, având potențiale implicații severe asupra stabilității financiare europene.
