Rata inflației și evoluția economică în România
Rata anuală a inflației a continuat să scadă lent în primele luni ale anului 2026, ajungând la 9,31% în februarie, față de 9,69% în decembrie 2025, conform Băncii Naționale a României (BNR). Această descreștere a fost influențată în principal de scăderile semnificative ale prețurilor energiei electrice și gazelor naturale, fiind contrabalansată parțial de creșterile prețurilor la produse administrate, tutun și combustibili.
Previziuni privind inflația
BNR estimează că rata anuală a inflației va crește în intervalul martie-iunie 2026, depășind valorile previzionate anterior, din cauza scumpirii combustibililor pe fondul creșterii cotațiilor petrolului și gazelor naturale în contextul conflictului din Orientul Mijlociu. Rata anuală a inflației CORE2 ajustat a scăzut ușor la 8,3% în februarie 2026, față de 8,5% în decembrie 2025.
Activitatea economică și PIB-ul
Activitatea economică a înregistrat o contracție de 1,9% în trimestrul IV 2025, comparativ cu o scădere de 0,1% în trimestrul precedent. Avansul PIB s-a redus la 0,2% în trimestrul IV 2025, față de 1,7% în trimestrul III, influențat de o scădere a aportului variației stocurilor și de o contracție moderată a consumului gospodăriilor. Formarea brută de capital fix a crescut, iar exporturile au depășit importurile, contribuind la o contracție a deficitului comercial.
Perspectiva pe termen scurt
În trimestrul I 2026, se preconizează o ușoară redresare a activității economice, dar cu o nouă scădere a dinamicii anuale a PIB. Vânzările cu amănuntul și volumul serviciilor au continuat să scadă, iar producția industrială a înregistrat o contracție semnificativă. Deficitul comercial s-a adâncit, iar rata șomajului a scăzut, dar intențiile de angajare s-au slăbit.
Politica monetară și stabilitatea financiară
Banca Națională a României a menținut dobânda cheie la 6,50% pe an și a decis să păstreze ratele dobânzilor pentru facilitatea de creditare și depozit. Aceste măsuri au ca scop asigurarea stabilității prețurilor și sprijinirea unei creșteri economice sustenabile. Consiliul BNR monitorizează atent evoluțiile interne și internaționale, pregătindu-se să utilizeze instrumentele disponibile pentru a menține stabilitatea prețurilor.
Incertitudini și provocări viitoare
Incertitudinile legate de măsurile de consolidare bugetară și impactul războiului din Orientul Mijlociu asupra economiei rămân semnificative. Acestea pot afecta puterea de cumpărare a consumatorilor și activitatea firmelor. Fondurile europene, în special cele din PNRR, sunt esențiale pentru atenuarea efectelor negative ale consolidării bugetare și pentru realizarea reformelor structurale necesare.
Concluzie
În contextul provocărilor economice și al incertitudinilor internaționale, menținerea stabilității prețurilor și utilizarea fondurilor europene sunt cruciale pentru redresarea economică a României în următoarele luni.
