Deținuți care desfășoară activități lucrative în România
În România, tot mai mulți deținuți participă la activități lucrative, conform datelor oficiale ale Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP). În luna octombrie, un număr de 7.311 persoane private de libertate au desfășurat muncă la nivel național, atât în interiorul, cât și în exteriorul penitenciarelor. Valoarea serviciilor prestate de aceștia a atins 110,3 milioane de lei în 2025, marcând o creștere de 30,5% față de 2024, când s-au înregistrat 84,5 milioane de lei.
Colaborarea cu angajatorii
Interesul angajatorilor pentru colaborarea cu penitenciarele este în ascensiune. Între septembrie și noiembrie 2025, s-au organizat 33 de întâlniri de lucru în 36 de penitenciare, la care au participat peste 240 de operatori economici, alături de reprezentanți ai agențiilor pentru ocuparea forței de muncă, prefecturilor și autorităților locale. Angajatorii care colaborează cu penitenciarele beneficiază de facilități fiscale, ceea ce face parteneriatele mai atractive și contribuie la reintegrarea socială a deținuților, dar și la acoperirea deficitului de forță de muncă din anumite sectoare.
Reguli pentru desfășurarea activității lucrative
Activitatea lucrativă a persoanelor private de libertate este reglementată de Legea nr. 254/2013. Penitenciarele pot încheia contracte cu persoane fizice sau juridice pentru utilizarea forței de muncă a deținuților. Aceștia pot munci în diverse forme, inclusiv în interiorul sau exteriorul penitenciarului, în regie proprie, pentru activități necesare unităților de detenție, în caz de calamități sau în regim de voluntariat. Totuși, nu toți deținuții pot participa la aceste activități; trebuie să fie clasificați în regim deschis, să nu fi evadat, să mențină legături cu familia și să nu fie subiecți în alte procese penale. Selecția se face de către administrațiile penitenciarelor, în funcție de comportamentul și riscurile asociate fiecărui deținut.
Distribuția veniturilor obținute
Veniturile obținute din munca prestată de deținuți nu sunt distribuite integral acestora. Sumele sunt încasate de administrația penitenciarului și repartizate conform legii: 40% din venit revine deținutului, din care acesta poate folosi 90% pe durata detenției, iar 10% se consemnează la Trezoreria Statului pentru a fi încasate la liberare. Restul de 60% din venit revine administrației penitenciarului și este utilizat conform legislației financiare.
Concluzie
Activitățile lucrative desfășurate de deținuți în România nu doar că contribuie la creșterea veniturilor penitenciarelor, dar facilitează și reintegrarea socială a acestora, în contextul unei cereri crescute de forță de muncă în diverse sectoare.
