Insolvențe în România în 2026
În primele două luni din 2026, numărul companiilor și persoanelor fizice autorizate care au intrat în insolvență a ajuns la 1.091, înregistrând o creștere de 13,17% comparativ cu aceeași perioadă din 2025, când au fost raportate 964 de insolvențe, conform datelor Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC).
Clasamentul județelor cu cele mai multe insolvențe
Capitala se află pe primul loc în clasamentul județelor, cu 222 de insolvențe în ianuarie-februarie 2026, deși acest număr a scăzut cu 8,64% față de anul precedent. Pe următoarele locuri se situează județele Cluj, cu 71 de cazuri (o creștere de 18,33%), Bihor, cu 64 (o scădere de 12,33%), și Timiș, cu 40 (o creștere de 2,56%). Județele Maramureș și Arad au înregistrat creșteri semnificative, aproape de 90%, iar cele mai puține insolvențe au fost în județele Caraș-Severin, Covasna și Alba.
Insolvențele pe domenii de activitate
În luna februarie 2026, au fost raportate 562 de insolvențe la nivel național, cu cele mai multe în București, urmate de Bihor și Maramureș. Cele mai afectate domenii de activitate au fost comerțul cu ridicata și amănuntul, cu 185 de insolvențe, construcțiile, cu 166, industria prelucrătoare, cu 97, și transportul și depozitarea, cu 84. Toate aceste sectoare au înregistrat scăderi față de perioada similară din 2025.
Modificări legislative în domeniul insolvenței
Creșterea numărului de insolvențe coincide cu modificările legislative introduse prin Legea nr. 239/2025, parte a unui pachet de măsuri pentru redresarea și eficientizarea resurselor publice. Aceste modificări sunt menite să combată abuzurile și întârzierea procedurilor de insolvență, care, în unele cazuri, au durat peste 10 ani. Noile reglementări vizează atât debitorii, cât și creditorii și includ reducerea duratei procedurilor de insolvență, consolidarea responsabilității administratorilor și creșterea gradului de recuperare a creanțelor.
Implementarea noilor reglementări
Legea prevede verificări periodice ale situației debitorului și permite trecerea mai rapidă la faliment atunci când reorganizarea nu mai este viabilă. Răspunderea pentru intrarea în insolvență se extinde și la persoanele care controlează deciziile financiare și operaționale ale debitorului, nu doar la administratorii formali.
Concluzie
Creșterea numărului de insolvențe în 2026, în contextul modificărilor legislative, subliniază o situație economică complexă, care necesită o atenție sporită din partea autorităților și a actorilor economici pentru a preveni deteriorarea suplimentară a mediului de afaceri.
