Contextul politic din Franța
Anul 2023 a fost marcat de instabilitate politică în Franța, având cinci premieri în doar un an. François Bayrou a fost al patrulea prim-ministru care a demisionat, după o guvernare de nouă luni. Demisia sa a fost influențată de datoria publică a Franței, care depășește 3.400 de miliarde de euro (116% din PIB), și de un deficit public care se apropie de 6% din PIB, dublu față de limita de 3% stabilită de Bruxelles.
Demisia lui François Bayrou
Bayrou a propus măsuri menite să economisească aproape 45 de miliarde de euro, dar a refuzat să accepte unele contraproiecte. În urma unei solicitări de vot de încredere, a fost demis printr-o procedură prevăzută de articolul 49.1 din Constituția franceză, devenind astfel primul premier demis în acest mod în Republica a V-a.
Numirea lui Sébastien Le Cornu
Pe 9 septembrie, în aceeași zi cu demisia lui Bayrou, președintele Emmanuel Macron l-a numit pe Sébastien Le Cornu, ministru al Apărării, ca nou prim-ministru. Le Cornu a format un nou guvern de 18 miniștri, dar acesta a rezistat doar 12 ore, demisionând pe 6 octombrie din cauza dificultăților în a găsi un consens între diversele formațiuni politice din Parlament.
Cauzele instabilității politice
Demisia lui Le Cornu a fost justificată prin lipsa de compromis între grupurile parlamentare, care includeau aproximativ o treime din deputați fiecare. Președintele Macron a acceptat demisia, dar i-a cerut lui Le Cornu să continue discuțiile pentru a găsi soluții la criza politică. După patru zile, Le Cornu a fost numit din nou prim-ministru, iar guvernul său a trecut de două moțiuni de cenzură pe 16 octombrie, una din partea extremei drepte și cealaltă din partea extremei stângi.
Impactul asupra economiei și societății
În contextul instabilității politice, agenția de rating Fitch a retrogradat ratingul de credit al Franței de la AA la A+, invocând datoriile publice ridicate și instabilitatea politică. Pe fondul acestor evenimente, au avut loc proteste și o grevă generală planificată în întreaga țară, evidențiind tensiunile sociale crescute.
Concluzie
Instabilitatea politică din Franța, cu schimbările frecvente de premieri și dificultățile în formarea unui guvern stabil, reflectă o criză profundă care ar putea influența nu doar economia națională, ci și viitorul politic al țării, în contextul alegerilor prezidențiale din 2027.
