Limitarea adaosului comercial: riscuri și consecințe
Limitarea adaosului comercial pentru produsele agroalimentare, deși poate oferi un beneficiu temporar, nu abordează cauzele reale ale crizei costului vieții, conform unei analize realizate de cercetătorii de la Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) din cadrul Universității Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca.
Propunerea ministrului Agriculturii
Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a propus plafonarea adaosului comercial la toate produsele agroalimentare în cazul în care inflația depășește 5%. Această măsură vizează nu doar alimentele de bază, ci și alte produse agroalimentare, având în vedere că adaosurile aplicate alimentelor de bază s-au transferat pe alte categorii de produse. În prezent, adaosul comercial pentru alimentele de bază este plafonat la 20% pentru procesatori, 5% pentru lanțurile de distribuție și 20% pentru distribuitori, ceea ce permite ca prețul alimentelor în magazine să fie cu maximum 51,2% mai mare decât costul de producție.
Impactul plafonării adaosului comercial
Cercetătorii RoEM-UBB FSEGA subliniază că, deși plafonarea adaosului comercial poate părea o soluție, aceasta nu abordează problemele fundamentale care stau la baza inflației. Începând cu 2021, inflația din România a fost influențată în principal de creșterea prețurilor la energie și materii prime, care au afectat costurile de producție. Limitarea adaosului comercial ar putea duce la efecte negative, inclusiv creșteri ale prețurilor pentru bunurile nealimentare, falimente în sectorul alimentar și chiar lipsuri temporare de alimente.
Evoluția prețurilor alimentelor
Analiza arată că prețurile produselor alimentare au crescut semnificativ în 2023 și 2024, cu o accelerare a inflației spre aproape 8% în 2025. Deși există o scădere temporară a prețurilor pentru produsele cu adaos plafonat, pe termen lung, plafonarea nu a redus inflația alimentelor. Statisticile sugerează o stabilizare a prețurilor pentru produsele reglementate și creșteri accentuate pentru cele neplafonate, cum ar fi carnea de bovină și cafeaua.
Cauzele crizei costului vieții
Principalele cauze ale creșterii inflației includ majorarea prețului energiei și a materiilor prime, precum și creșterea cererii din cauza politicilor fiscale expansioniste. Sectorul alimentar din România este dominat de IMM-uri, iar plafonarea adaosului comercial ar putea afecta negativ aceste firme, generând pierderi și creșteri de prețuri pentru bunurile neplafonate.
Recomandări pentru combaterea inflației
Specialiștii sugerează că guvernul ar trebui să adopte politici fiscale responsabile pentru a reduce deficitul bugetar, iar Banca Națională să aplice politici monetare adecvate. Plafonarea adaosului comercial nu abordează cauzele fundamentale ale inflației și nu oferă o soluție pe termen lung. O alternativă mai eficientă ar putea fi oferirea de ajutoare fixe gospodăriilor cu venituri mici, fără a controla prețurile în toate sectoarele economice.
Concluzie
Limitarea adaosului comercial poate părea o soluție imediată pentru combaterea inflației, dar implică riscuri semnificative, inclusiv creșterea prețurilor și falimente în sectorul alimentar, fără a aborda cauzele de bază ale crizei costului vieții.
