Liderul Comisiei de buget-finanțe din Senat: România a încheiat anul 2025 cu un deficit bugetar de 7,65% din PIB, mai mic decât prognozatul de 8,4%

Moderator
2 Min Citire
Sursa foto: PROFILUX IMAGES
sefa comisiei de buget finante din senat romania a incheiat 2025 cu un deficit bugetar de 765 din pib fata de 84 cat programase 697086f6e3759

Deficitul bugetar al României în 2025

România a încheiat anul 2025 cu un deficit bugetar de 7,65% din PIB, cu 0,7% mai mic decât prognoza de 8,4%, conform afirmațiilor Gabrielei Horga, președinta Comisiei de buget-finanțe din Senat. Horga, membră a PNL, a subliniat că acest rezultat este un semn de disciplină bugetară și a descris situația ca un „miracol bugetar”.

Acuzații către fostul ministru al Finanțelor

Gabriela Horga l-a criticat pe fostul ministru PSD al Finanțelor, Adrian Câciu, acuzându-l că manipulează datele bugetare și răspândește informații false pentru a justifica erorile financiare ale PSD. Horga a menționat că, la momentul învestiturii lui Ilie Bolojan ca prim-ministru în iunie, deficitul bugetar era deja de aproximativ 70 de miliarde de lei, cu 6,2 miliarde mai mult decât în 2024.

Condițiile economice și măsurile adoptate

Horga a explicat că, deși bugetul pentru 2025 a fost inițial propus de Marcel Ciolacu, acesta a fost construit pe baze discutabile, cu supraestimări ale veniturilor și subestimări ale cheltuielilor. În ciuda creșterii cheltuielilor publice, inclusiv majorările de salarii și pensii, guvernul a reușit să stabilizeze finanțele, să reducă deficitul și să crească credibilitatea economică internațională.

Reacții politice

În replică la declarațiile Gabrielei Horga, președintele PSD, Sorin Grindeanu, a avertizat că nimeni din Guvern nu ar trebui să se laude cu un deficit mai mic decât cel asumat în fața Comisiei Europene, subliniind că acest lucru nu poate fi realizat fără a afecta investițiile și prin creșterea taxelor.

Publicitate
Ad Image

Concluzie

Reducerea deficitului bugetar în 2025, deși considerată un succes de către guvern, ridică întrebări legate de sustenabilitatea măsurilor economice adoptate și de impactul acestora asupra investițiilor publice și asupra creșterii economice pe termen lung.

Distribuie acest articol
Niciun comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *