Impactul PNRR asupra expansiunii economice a României
Creșterea economică a României din ultimii ani a beneficiat semnificativ de fondurile din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), conform unui studiu realizat de Banca Națională a României. În perioada 2022-2024, aceste fonduri au contribuit cu peste 1 punct procentual la creșterea PIB-ului. Totuși, întârzierile în implementarea reformelor și o absorbție scăzută amenință aceste beneficii. Până în toamna lui 2025, România a îndeplinit doar 27% dintre jaloanele asumate și a atras mai puțin de 40% din fonduri. Aceste întârzieri pot duce la pierderi financiare semnificative înainte de încheierea programului, stabilită pentru 30 august 2026.
Contribuția PNRR la PIB
Studiul a folosit o metodă de control sintetic pentru a estima evoluția economiei românești în lipsa PNRR. Rezultatele sugerează că PNRR a avut o contribuție cumulată la creșterea PIB de peste 1 punct procentual între 2022 și 2024. De asemenea, un model aplicat pe 11 economii din Europa Centrală și de Est a arătat că o majorare cu 1 punct procentual a fondurilor europene atrase generează o creștere economică suplimentară de aproximativ 0,5 puncte procentuale. Impactul pe termen mediu poate ajunge la 1,2-1,3 puncte procentuale, cu un maxim la aproximativ trei ani după cheltuirea fondurilor.
Factorii care influențează eficiența fondurilor europene
Studiul evidențiază că eficiența fondurilor europene depinde de calitatea instituțiilor. În economiile cu o administrație slabă și o corupție ridicată, efectul asupra PIB-ului este limitat. În absența unui cadru instituțional solid, fondurile cresc PIB-ul pe cap de locuitor cu doar 0,11 puncte procentuale, comparativ cu 0,64 puncte procentuale în economiile cu un control al corupției ridicat.
Problemele de absorbție ale României
România, deși are una dintre cele mai mari alocări PNRR raportate la PIB, se confruntă cu o rată de absorbție printre cele mai slabe din Uniunea Europeană. Până la începutul lunii noiembrie 2025, țara a absorbit mai puțin de 40% din fondurile PNRR, comparativ cu o rată medie de absorbție de 56,4% la nivelul UE. La finalul anului 2024, doar 57,3% din fondurile primite fuseseră cheltuite. Întârzierile sunt atribuite capacității administrative limitate, procedurilor legislative lungi și inflației ridicate.
Perspectivele economice după 2026
După 30 august 2026, termenul-limită pentru finalizarea PNRR, România nu va mai putea utiliza acest instrument. Dacă ar reuși să absoarbă integral fondurile rămase, impactul asupra creșterii economice în 2026 ar putea depăși 1 punct procentual, dar această estimare este optimistă. În scenariul negativ, neatragerea fondurilor ar putea conduce la suspendarea proiectelor sau la finanțarea acestora din bugetul național, afectând deficitul.
Riscuri și soluții pentru viitor
România a primit aproximativ 100 de miliarde de euro din fonduri europene clasice între 2007 și septembrie 2025, cu intrări nete de 65 de miliarde de euro. Finalizarea PNRR ar putea genera un șoc investițional prin reducerea bruscă a investițiilor publice, afectând creșterea economică și balanța de plăți. Acest șoc ar putea fi atenuat prin fondurile din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 și prin noul program european SAFE, care oferă împrumuturi echivalente cu 4,7% din PIB. Totuși, spre deosebire de PNRR, SAFE se bazează exclusiv pe împrumuturi, ceea ce va genera presiuni asupra deficitului bugetar.
În concluzie, utilizarea eficientă a fondurilor europene și îmbunătățirea capacității administrative sunt esențiale pentru a maximiza beneficiile PNRR și a asigura o expansiune economică sustenabilă în România în perioada post-2026.
