Impactul crizei din Orientul Mijlociu asupra economiei românești
Agravarea situației de securitate din Orientul Mijlociu și creșterea prețului petrolului generează riscuri pentru economiile Uniunii Europene, inclusiv pentru România, conform lui Cosmin Marinescu, viceguvernator al Băncii Naționale a României (BNR). Marinescu a subliniat că o creștere permanentă cu 10% a prețului petrolului ar adăuga 0,3 puncte procentuale la inflație și a evidențiat necesitatea urgentă a unor politici economice prudente.
Riscurile de contagiune și influența prețului petrolului
Deși România are o dependență netă de importuri energetice de petrol mai redusă comparativ cu alte economii europene, expunerea prin canalul prețurilor bunurilor de consum este semnificativă. Marinescu a explicat că estimările arată că o creștere permanentă cu 10% a prețului petrolului va influența inflația anuală, ceea ce ar necesita ajustarea proiecțiilor de inflație. De asemenea, perspectiva unui război prelungit ar putea amplifica și menține acest impact.
Consolidarea fiscală și reducerea deficitului bugetar
Marinescu a reiterat că reducerea deficitului bugetar este esențială pentru credibilitatea politicilor statului și pentru stabilitatea economică. El a subliniat că nu există o alternativă rațională la consolidarea bugetară, care trebuie să fie un proces consecvent pe termen lung. Deși efortul de ajustare a poziției bugetare pentru 2025 a fost evaluat la aproximativ 1,3 puncte procentuale din PIB, deficitul de cont curent a scăzut doar ușor, de la 8,2% din PIB în 2024 la 7,95% în 2025.
Schimbarea modelului de creștere economică
Marinescu a subliniat că economia românească trece de la o creștere bazată pe consum la una susținută de investiții. Pentru 2025, creșterea economică este estimată la 0,7%, cu contribuția investițiilor depășind aportul consumului. El a accentuat importanța aprobării rapide a bugetului pentru 2026, subliniind că acest lucru ar oferi un semnal puternic de stabilitate.
Importanța fondurilor europene
Marinescu a subliniat necesitatea ca 2026 să fie „anul fondurilor europene”, menționând că utilizarea acestor resurse financiare este critică pentru reducerea presiunilor asupra cheltuielilor publice și pentru creșterea veniturilor la buget.
În concluzie, criza din Orientul Mijlociu și fluctuațiile prețului petrolului subliniază necesitatea unor politici economice prudente în România, în contextul reducerii deficitului bugetar și al tranziției către un model de creștere bazat pe investiții.
