Guvernul Bolojan, în impas: Ce opțiuni se discută pentru salariul minim?
În urma ședinței Consiliului Național Tripartit din 29 octombrie, Guvernul a anunțat că este foarte probabil ca salariul minim brut să rămână la același nivel și anul viitor, însă decizia a fost amânată pentru sfârșitul lunii noiembrie. Sindicatele au protestat, cerând majorarea salariului minim, în timp ce patronatele s-au opus acestei inițiative, susținând că întreprinderile mici și mijlocii vor fi nevoite să facă disponibilizări în cazul unei majorări. Florin Jianu, președintele IMM România, a menționat că costurile companiilor au crescut din cauza energiei, combustibilului și TVA-ului, afectând competitivitatea.
Scenariile de majorare a salariului minim brut
În cadrul întâlnirii, au fost analizate trei scenarii de majorare a salariului minim brut: 47% din salariul mediu brut, adică 4.314 lei (2.592 lei net); 50% din salariul mediu brut, respectiv 4.590 lei (2.743 lei net); și 52% din salariul mediu brut, aproximativ 4.773 lei (2.843 lei net). România a transpus în legislația națională directiva europeană privind salariile minime adecvate, care stipulează că salariul minim ar trebui să reprezinte 50% din salariul mediu brut pentru a asigura un trai decent. Ignorarea acestei directive ar putea atrage sancțiuni din partea Curții Europene de Justiție, iar Roxana Mînzatu, vicepreședintele Comisiei Europene, a subliniat că țara noastră nu poate fi sancționată până la pronunțarea definitivă a instanței.
Reacțiile din mediul de afaceri
Confederația Patronală Concordia a solicitat menținerea salariului minim la nivelul actual, argumentând că, în ultimii cinci ani, salariul minim brut a crescut cu aproximativ 85%, ceea ce a generat presiuni asupra costurilor cu forța de muncă. De asemenea, a subliniat că PIB-ul României se află într-o perioadă de creștere modestă, iar majorarea salariului minim ar amplifica dezechilibrele economice existente. În sectoare precum transporturi, HoReCa și industria mobilei, profitabilitatea a scăzut, iar costurile operaționale au crescut semnificativ.
Propunerea Uniunii Generale a Industriașilor din România
Uniunea Generală a Industriașilor din România 1903 a propus o soluție alternativă pentru majorarea salariului minim, sugerând transferarea unei sume de 500 de lei de la impozitul datorat statului către angajați, astfel încât veniturile acestora să crească fără a afecta activitatea firmelor.
Poziția sindicatelor și concluziile BNS
Sindicatele, în special Blocul Național Sindical, au protestat împotriva stagnării salariului minim, afirmând că înghețarea acestuia ar adânci sărăcia și ar încălca legislația europeană. Grigore Mare, vicepreședintele BNS, a menționat că discuțiile nu s-au finalizat cu o hotărâre fermă, iar concluzia a fost că se va aștepta până la sfârșitul lunii noiembrie pentru a lua o decizie. BNS a subliniat că o creștere a salariului minim este justificată de evoluția productivității muncii, estimată să crească cu 6,9%.
Opinile împărțite din interiorul Guvernului
Secretarul general al Guvernului, Ștefan Radu Oprea, a evidențiat că opiniile din cadrul Guvernului sunt împărțite, cu patronatele opunându-se majorării salariului minim, în timp ce sindicatele o susțin. Oprea a criticat prejudecățile patronale și a argumentat că majorarea salariului minim nu a dus la scăderea productivității sau la pierderea locurilor de muncă. El a subliniat importanța convergenței veniturilor cu cele din Uniunea Europeană pentru a preveni plecarea forței de muncă calificate.
Decizia finală privind salariul minim va fi luată la sfârșitul lunii noiembrie, având implicații semnificative asupra economiei și nivelului de trai al angajaților din România.
