Reducerea fluxului de gaze către Ungaria
În ultima săptămână, tranzitul de gaze către Ungaria a scăzut brusc de la 7-7,2 milioane de metri cubi zilnic la 3,8 milioane de metri cubi. Aceste cantități reprezintă, în mare parte, gazele rusești, esențiale pentru consumul intern al Ungariei, care sunt transportate prin Turcia și Bulgaria, având ca rută principală Turcia-Bulgaria, bifurcându-se către România și Serbia.
Menținerea constantă a importurilor și livrărilor
În ciuda reducerii tranzitului către Ungaria, importurile României rămân constante la 13 milioane de metri cubi, iar livrările către Republica Moldova se mențin la 2,9 milioane de metri cubi. Această stabilitate a importurilor poate fi explicată printr-un consum crescut cauzat de vremea mai rece.
Contextul geopolitic și impactul asupra Ungariei
Ungaria, dependentă de gazele rusești, se confruntă cu presiuni din partea Uniunii Europene și a Statelor Unite pentru a renunța la aceste surse de energie. Deși oficialitățile ungare, precum prim-ministrul Viktor Orbán și ministrul de Externe Péter Szijjártó, susțin că nu au alternative viabile, reducerea tranzitului de gaze ar putea indica o adaptare la presiunile externe, având în vedere că Ungaria are un grad de umplere a depozitelor de doar 72%, comparativ cu 95% în România.
Redirecționarea importurilor prin Serbia
O altă posibilitate pentru reducerea fluxului de gaze către Ungaria ar putea fi redirecționarea importurilor prin Serbia, care nu este supusă presiunilor UE în aceeași măsură. Aceasta ar putea permite Ungariei să-și diversifice sursele de aprovizionare.
Producția internă și perspectivele pentru sezonul rece
Producția internă de gaze a României rămâne constantă la aproximativ 24 de milioane de metri cubi. În perspectiva sezonului rece, România se va baza pe această producție, pe extracția din depozite și pe importuri, cu o proporție estimată de 40% din producție, 40% din depozite și 20% din importuri. În condiții de vreme extremă, importurile ar putea acoperi până la 30% din consum.
Concluzie
Scăderea bruscă a fluxului de gaze către Ungaria, în contextul menținerii importurilor constante în România, subliniază provocările geopolitice cu care se confruntă Ungaria în privința aprovizionării cu energie și implică necesitatea unei strategii mai diversificate pentru securitatea energetică a regiunii.
