Strategia de reindustrializare a Comisiei Europene
Comisia Europeană a prezentat o nouă lege privind „accelerarea industrială”, susținută de vicepreședintele Stéphane Séjourne, care are ca scop păstrarea și decarbonizarea sectoarelor cheie, precum industria auto, amenințată de concurența chineză. Industria europeană se confruntă cu provocările tranziției ecologice și cu prețuri mari la energie.
Preferința europeană
Principala măsură a planului este introducerea unei „preferințe europene”, o abordare protecționistă care obligă companiile din sectoare strategice să desfășoare o parte din producție în Europa sau să se aprovizioneze local cu componente, în schimbul finanțării publice. Aceasta se inspiră din legi similare din Statele Unite și China, așa cum a evidențiat Séjourne într-un articol semnat de 1.000 de directori de companii europene.
Controverse și dezbateri interne
Anunțul proiectului de lege a fost amânat de mai multe ori din cauza dezacordurilor dintre statele membre și în cadrul Comisiei cu privire la utilitatea și limitele măsurii. Președintele francez, Emmanuel Macron, a subliniat importanța acestei inițiative, afirmând că europenii riscă să fie excluși de pe piață.
Joseph Dellatte de la Institutul Montaigne a remarcat că achizițiile publice reprezintă aproximativ 15% din economia europeană și pot influența relocarea industriilor. Niclas Poitiers de la think tank-ul Bruegel a contestat eficiența acestei măsuri, sugerând că Bruxelles-ul dispune de instrumente mai eficiente împotriva subvențiilor externe care distorsionează concurența.
Reducerea ambițiilor inițiale
Comisia Europeană a redus ambițiile inițiale referitoare la sectoarele vizate de plan. Legea propusă va impune utilizarea oțelului cu conținut scăzut de carbon în proiectele de construcții care primesc finanțare publică, fără a solicita ca acesta să fie „Fabricat în Europa”. Această abordare a fost criticată de Eurofer, organizația producătorilor europeni de oțel. Nu există cerințe pentru conținut local în domeniul substanțelor chimice sau al materialelor plastice.
Domeniul geografic și implicații comerciale
Industria auto și tehnologiile energetice decarbonizate, precum panourile solare și bateriile, sunt așteptate să fie incluse în plan. Problema cea mai discutată este domeniul geografic de aplicare al inițiativei „Fabricat în Europa”. Berlinul și alte capitale europene doresc ca firmele din țările partenere să nu fie excluse, temându-se de represalii comerciale și de perturbări ale lanțurilor de aprovizionare. Țări precum Marea Britanie, Turcia, Japonia și Elveția solicită un tratament preferențial.
Proiectul de lege ar putea impune obligații legate de beneficiile locale pentru companiile străine care doresc să investească în Europa, în special în ceea ce privește ocuparea forței de muncă și cercetarea și dezvoltarea. De asemenea, planul preconizează măsuri pentru simplificarea și accelerarea procedurilor administrative în construcția sau extinderea fabricilor.
Concluzie
Inițiativa „Fabricat în Europa” reflectă o schimbare semnificativă în politica industrială europeană, având potențialul de a influența profund economia și competiția globală, dar ridică întrebări complexe despre protecționism și relațiile comerciale internaționale.
