Creșterea importurilor de energie în România
În anul 2024, resursele totale de energie disponibile în România au fost de 42 de milioane tep, similar cu anul 2023, menținute printr-o creștere a importurilor de 6,2%. Aceasta a fost compensată de scăderi în producția de energie primară și în stocurile de resurse la începutul anului.
Declinul producției de energie primară
Producția de energie primară a scăzut cu 848.000 tep, ajungând la 21,07 milioane tep, pe fondul reducerii producției de energie electrică din surse regenerabile, cărbune și țiței. De asemenea, resursele de cocs din import au înregistrat o scădere de 20,3%, iar cărbunele cu 12,6%. Energia provenită din surse regenerabile, inclusiv hidro, eoliană și solară, a scăzut cu 7,9%. Totuși, resursele de țiței au crescut cu 5,8%.
Importurile și consumul final energetic
Importul de produse energetice a crescut cu 6,2% față de anul precedent, datorită unei creșteri de 12,1% a importului de țiței. Scăderi s-au observat la cărbune și cocs (-16%), gaze naturale utilizabile (-13,9%) și produse petroliere (-1,2%). În ceea ce privește consumul final energetic, acesta a crescut cu 92.000 tep (+0,4%), cu creșteri în transporturi (+2,8%) și industrie (+1,5%). Totuși, scăderi s-au înregistrat în alte ramuri ale economiei (-2,9%), agricultură și silvicultură (-2,6%) și consumul populației (-1,6%).
Exportul de energie și consumul pe cap de locuitor
Exportul de energie, inclusiv bunkeringul, a fost de 7,5 milioane tep, în creștere cu 298.000 tep (+4,1%) comparativ cu anul 2023. Consumul intern brut de energie pe locuitor a fost de 1.598 kg echivalent petrol, în creștere cu 0,4% față de anul anterior.
Concluzie
Analiza arată o dependență crescută de importurile de energie în România, în contextul unei scăderi a producției interne, ceea ce poate avea implicații semnificative asupra securității energetice și politicilor viitoare în domeniu.
