Genesis Mission: Transformarea științei americane prin inteligența artificială
Genesis Mission este ordinul prezidențial executiv semnat pe 24 noiembrie de președintele Donald Trump, care stabilește un plan de reorganizare totală a științei americane sub conducerea inteligenței artificiale (AI). Potrivit documentelor oficiale postate pe site-ul Administrației Prezidențiale americane, Genesis Mission va deveni cel mai vast efort științific coordonat din istoria modernă a Statelor Unite, comparabil cu Proiectul Manhattan și Programul Apollo.
Obiectivele programului
Site-ul Casei Albe descrie acest program ca o „mobilizare totală” a supercomputerelor din laboratoarele naționale, a seturilor de date acumulate în decenii de investiții federale, a universităților, companiilor private și a întregii infrastructuri științifice. Toate acestea vor fi integrate într-o mega-platformă AI centralizată, denumită „American Science and Security Platform”, care va antrena modele fundamentale științifice, va crea agenți AI capabili să formuleze ipoteze, să proiecteze experimente, să ruleze simulări autonome și să accelereze descoperirea științifică.
Infrastructura și funcționalitățile platformei
Platforma va integra supercomputing HPC, cloud securizat, instrumente de simulare, modele predictive, roboți de laborator și linii de producție autonome. Aceasta va oferi acces la seturi de date federale proprietare, deschise, clasificate și sintetice și va cuprinde sisteme AI capabile să navigheze în spații de design complexe, să identifice structuri moleculare noi și să genereze predicții pentru materiale avansate.
Etapele de implementare
Ordinul prezidențial prevede, de asemenea, o serie de etape în următoarele 270 de zile: în primele 90 de zile va avea loc inventarierea supercomputerelor, în 120 de zile se vor unifica seturile de date, în maximum 240 de zile vor fi evaluate laboratoarele robotizate, iar la capătul celor 270 de zile va avea loc prima prezentare a rezultatelor obținute.
Criticile aduse Genesis Mission
Criticii programului au formulat mai multe obiecții. Prima se referă la lipsa unei finanțări reale. Deși proiectul este ambițios, ordinul prezidențial nu prevede alocări financiare suplimentare semnificative. Experții sugerează că Administrația Trump încearcă să dezvolte știința de clasă mondială cu infrastructuri îmbătrânite și subfinanțate.
A doua critică vizează centralizarea excesivă, cerând unificarea datelor din toate agențiile federale, ceea ce ar putea transforma platforma AI într-un sistem vulnerabil la influențe politice și abuzuri. A treia obiecție subliniază riscurile pentru democrație și transparență, punând întrebări despre cine va verifica deciziile AI și cum va fi gestionat biasul.
Costurile energetice reprezintă a patra critică, experții avertizând că cererea de energie generată de centrele de date AI ar putea crea probleme în rețeaua energetică americană. În fine, absența unor obiective clare și măsurabile, comparativ cu Proiectul Apollo, este menționată ca o limitare a viziunii programului.
Concluzie
Genesis Mission, deși promite transformarea științei americane prin integrarea inteligenței artificiale, se confruntă cu provocări semnificative legate de finanțare, centralizare, transparență și sustenabilitate energetică. Rămâne de văzut dacă acest program va reuși să îndeplinească așteptările sau va deveni o încercare eșuată de a revitaliza știința americană.
