Deficitul fiscal și noua paradigmă economică
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a afirmat că deficitul fiscal nu mai poate reprezenta o soluție pentru impulsionarea economiei României. În cadrul dezbaterii „România: creștere economică bazată pe competitivitate”, organizată de Guvernul României în parteneriat cu Grupul Băncii Mondiale, el a subliniat că modelul de creștere bazat pe consum și deficite fiscale externe a erodat fundamentele economice ale țării.
Progresul economic și provocările actuale
În ultimele două decenii, România a înregistrat o convergență remarcabilă a veniturilor, sprijinită de integrarea europeană. Totuși, acest progres a fost însoțit de dezechilibre macroeconomice și disparități regionale vizibile. Ministrul a menționat că trecerea de la categoria de venit mediu la venit ridicat nu este automată, iar recesiunea tehnică din a doua parte a anului 2025 a generat întrebări legitime despre viitorul economiei românești.
Consolidarea fiscală și obiectivele pe termen mediu
Consolidarea fiscală implementată în 2025 și 2026 este considerată cea mai ambițioasă din istoria postaderării României. La sfârșitul anului 2025, deficitul bugetar cash a scăzut la 7,7% din PIB, sub ținta de 8,4%. Ministrul a precizat că cheltuielile de personal au fost reduse cu 0,6% din PIB, în timp ce investițiile publice au fost protejate. Obiectivul este o reducere a deficitului la 6,2% din PIB până la sfârșitul anului, cu o traiectorie clară sub 3% pe termen mediu.
Instrumente pentru atragerea investițiilor
Ministrul a anunțat un nou pachet de relansare economică, care include un instrument dedicat atragerii de investiții strategice de mare anvergură, cu un buget total de 5 miliarde de euro până în 2032. Aceste fonduri vor fi destinate sprijinirii în șapte sectoare prioritare, inclusiv materii prime critice și noi tehnologii. De asemenea, a fost introdus un credit fiscal de 10% pentru cercetare și dezvoltare, care va reduce obligația fiscală a investitorilor.
Inovație și digitalizare
România va beneficia și de schema Hub România, care oferă granturi IMM-urilor inovatoare și deduceri pentru activele în tehnologii de frontieră. Printre măsurile recente se numără introducerea amortizării superaccelerate de 65% pentru activele achiziționate în 2026 și un impozit unic de 1% pentru microîntreprinderi.
Strategie națională și integrarea europeană
Ministrul a subliniat că România nu este doar un beneficiar al solidarității europene, ci și un contributor activ la competitivitatea europeană. Strategia națională se concentrează pe prioritizarea investițiilor, maximizarea absorbției fondurilor europene și reforme structurale pentru a face economia mai rezistentă la șocuri. El a subliniat importanța colaborării în cadrul Uniunii Europene pentru a aborda deficitul de inovare și provocările strategice actuale.
Concluzie
România se află într-un proces de tranziție economică, orientându-se spre un model de creștere bazat pe competitivitate și productivitate. Această schimbare este esențială pentru a asigura un viitor economic sustenabil și pentru a integra țara în economia globală contemporană.


