Deficitul balanței de plăți
Deficitul balanței de plăți a crescut cu 8,6% și a ajuns la 22,275 miliarde de euro în primele nouă luni ale anului 2025.
Structura deficitului
În cadrul acestui deficit, balanța bunurilor a înregistrat o creștere a deficitului cu 843 milioane euro. Balanța serviciilor a avut un excedent crescut cu 758 milioane euro, în timp ce balanța veniturilor primare a consemnat o majorare a deficitului cu 1,256 miliarde euro. De asemenea, balanța veniturilor secundare a avut un excedent mai mic cu 419 milioane euro.
Investițiile directe ale nerezidenților
Investițiile directe ale nerezidenților în România au fost de 5,647 miliarde euro în perioada ianuarie-septembrie 2025, comparativ cu 4,964 miliarde euro în aceeași perioadă a anului precedent. Dintre acestea, participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit estimat) au avut o valoare netă de 4,972 miliarde euro, iar creditele intragrup au însumat 675 milioane euro.
Datoria externă
Datoria externă totală a crescut cu 17,773 miliarde euro, ajungând la 221,283 miliarde euro. Datoria externă pe termen lung a fost de 174,027 miliarde euro la 30 septembrie 2025, reprezentând 78,6% din totalul datoriei externe, în creștere cu 11,3% față de 31 decembrie 2024. Datoria externă pe termen scurt a fost de 47,256 miliarde euro, reprezentând 21,4% din total, cu o creștere de 0,2% față de aceeași dată.
Rata serviciului datoriei externe
Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost de 15,1% în perioada ianuarie-septembrie 2025, față de 21,5% în anul anterior. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii a fost de 6 luni la 30 septembrie 2025, comparativ cu 5,7 luni la 31 decembrie 2024.
Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt
Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculat pe baza rezervei valutare a BNR la 30 septembrie 2025, a fost de 103,2%, ușor în scădere față de 103,6% la 31 decembrie 2024.
Concluzie
Creșterea deficitului balanței de plăți și a datoriei externe reflectă provocările economice cu care se confruntă România, având implicații asupra stabilității financiare și a investițiilor externe.
