Declinul PIB-ului României
În trimestrul al treilea din 2025, PIB-ul României a crescut cu 1,6% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, însă a înregistrat o scădere de 0,2% față de trimestrul anterior, semnalând o încetinire a motoarelor economiei. Această situație ridică semne de întrebare cu privire la direcția economică a țării.
Semnificația PIB-ului
Economistul Radu Nechita a explicat că PIB-ul reprezintă suma veniturilor din muncă și capital, dar nu orice creștere a acestuia este benefică. O parte din avansul PIB-ului poate proveni din datorii sau cheltuieli publice ineficiente, ceea ce poate conduce la o creștere iluzorie. Este esențial ca banii să fie utilizați eficient, în funcție de merit și pe o piață concurențială.
Deficitul bugetar și cheltuielile publice
Analizând finanțele publice, Nechita subliniază că deficitul bugetar este mare, iar cheltuielile depășesc veniturile. „Problema României nu este că încasează prea puțin, ci că cheltuiește prea mult”, a declarat economistul, care a criticat și majorările de taxe în contextul unei economii în declin.
Riscuri de recesiune
Adrian Codirlașu, președintele CFA România, a avertizat că, dacă scăderea PIB-ului se menține și în trimestrul patru, România ar putea intra într-o recesiune tehnică, dar una ușoară. Totuși, el subliniază că, comparativ cu anul precedent, economia a crescut cu 1,6% și se așteaptă o creștere ușoară în 2025.
Importanța fondurilor europene
Codirlașu a evidențiat că relansarea economică depinde de atragerea fondurilor europene, estimând că din PNRR sunt disponibile aproximativ 10 miliarde de euro. Implementarea reformelor asumate este crucială pentru utilizarea acestor fonduri.
Scăderea puterii de cumpărare
Românii resimt încetinirea economiei prin scăderea puterii de cumpărare, deoarece salariile nu țin pasul cu inflația. Deși PIB-ul crește, inflația ridicată afectează veniturile reale ale populației, ceea ce duce la o diminuare a standardului de viață.
Prognoze economice
Instituțiile internaționale, inclusiv FMI și Banca Mondială, au redus estimările de creștere economică pentru România, anticipând o stagnare a economiei. Codirlașu a menționat că deficitul bugetar rămâne nesustenabil și că lipsa reformelor sugerează posibile noi creșteri de taxe.
Concluzie
Direcția economică a României depinde de măsurile guvernului, iar fără reforme structurale și o utilizare eficientă a fondurilor europene, perspectivele de creștere vor rămâne limitate.
