Represiunea financiară și inflația în economia românească
Adrian Codirlașu, președintele CFA România, a discutat despre represiunea financiară, un concept care se referă la utilizarea inflației de către Guvern pentru a reduce dezechilibrele economice prin dobânzi reale negative. Anul trecut, România a înregistrat un deficit bugetar de 9,3% din PIB, iar în pofida acestuia, creșterea economică a fost doar de 0,7%. Acest deficit a fost generat prin tipărirea de bani, care a alimentat inflația.
Proiecții și realitate economică
Codirlașu estimează că deficitul bugetar va ajunge în acest an la 8,4%, însă istoria sugerează că estimările Guvernului sunt, de obicei, subevaluate. El a subliniat că unele cheltuieli vor fi amânate, iar acestea vor apărea în bilanțul ESA, ceea ce ar putea duce la un deficit chiar mai mare decât anul trecut. Majorările de cheltuieli din anul precedent au fost temporare, dar anul acesta sunt persistente, ceea ce agravează situația economică.
Impactul inflației asupra consumatorilor
Codirlașu a subliniat că inflația are un impact disproporționat asupra celor cu venituri mici, care nu se pot proteja împotriva acesteia. El a evidențiat că, în medie, cei care au păstrat bani în conturi în ultimii zece ani au pierdut putere de cumpărare. De asemenea, a menționat că populația vulnerabilă suportă costurile ajustării economice, în timp ce capitalul este direcționat către datoria publică, ceea ce generează un efect de „crowding out”.
Protecția împotriva inflației
Codirlașu a menționat că activele precum acțiunile, imobilele, aurul și bitcoinul oferă protecție împotriva inflației, având în vedere că acestea au atins maxime istorice. Investitorii caută aceste active pentru a se proteja de efectele negative ale inflației, deoarece dobânzile reale sunt negative, ceea ce face ca banii în depozite să nu mai fie o soluție viabilă.
Credibilitatea Guvernului și provocările economice
Codirlașu a subliniat că problema principală a economiei românești este deficitul bugetar, care poate conduce la o criză, mai ales în contextul contului curent. El a criticat lipsa de credibilitate a Guvernului, evidențiind că promisiunile de reducere a cheltuielilor nu au fost respectate, ceea ce a dus la pierderea încrederii din partea piețelor. Comportamentul Guvernului de a ignora legile și de a oferi informații inexacte afectează grav credibilitatea economică.
Concluzie
Discuțiile lui Adrian Codirlașu subliniază provocările cu care se confruntă economia românească din cauza deficitului bugetar și a utilizării inflației ca instrument de ajustare economică. Impactul asupra populației vulnerabile și credibilitatea Guvernului reprezintă aspecte critice care necesită atenție urgentă.
