Introducere în structura facturilor de energie
Facturile lunare pentru energie electrică și gaze nu reflectă doar consumul efectiv, ci includ și o serie de costuri adiționale. Potrivit lui Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, mai puțin de jumătate din suma totală plătită acoperă energia consumată, restul fiind alocat transportului, distribuției, taxelor, contribuțiilor impuse de stat, costurilor administrative și profitului furnizorului.
Costul energiei consumate
Componenta cea mai directă a facturii este costul energiei utilizate în locuință. Acesta include prețul electricității sau gazului natural achiziționat de furnizor. Pentru electricitate, costul acoperă producția din diverse surse, cum ar fi hidrocentralele, centralele nucleare sau energia regenerabilă, precum și energia importată în perioadele de vârf de consum. În cazul gazelor naturale, costul include prețul gazelor din producția internă și din import, precum și cheltuielile de înmagazinare necesare pentru sezonul rece.
Transportul energiei
Tariful de transport reprezintă costul deplasării energiei de la producători la consumatori. Energia electrică este transportată prin linii de înaltă tensiune, în timp ce gazele naturale sunt transportate prin conducte magistrale. Aceste tarife sunt reglementate de Autoritatea Națională de Reglementare în Energie (ANRE) pentru a asigura transparență și predictibilitate.
Distribuția energiei
Distribuția energiei este responsabilă pentru livrarea acesteia în gospodării. Aceasta presupune întreținerea infrastructurii, care implică investiții constante. Tarifele de distribuție sunt, de asemenea, reglementate de ANRE și sunt incluse în facturi, asigurând livrarea energiei fără întreruperi.
Taxe și contribuții impuse de stat
O parte semnificativă din factură este reprezentată de taxe și contribuții impuse prin legislația națională, care sunt aplicate uniform tuturor consumatorilor. Acestea includ acciza pentru energia electrică, certificatele verzi pentru sprijinirea energiei regenerabile și contribuția pentru cogenerare, care susține producția eficientă de energie electrică și termică.
Costurile administrative și profitul furnizorului
Ultima componentă a facturii o reprezintă costurile operaționale ale furnizorului, inclusiv emiterea și gestionarea facturilor, întreținerea sistemelor informatice și marja de profit. Acestea asigură buna funcționare a lanțului de aprovizionare, de la achiziția energiei până la livrarea finală în gospodării.
Exemplu de factură
În cazul gazelor naturale, pentru un consumator casnic din București, dintr-o factură de 500 de lei, doar 260 de lei reprezintă gazul efectiv consumat, în timp ce 132 de lei acoperă tarifele de transport și distribuție, 87 de lei sunt taxe, iar 21 de lei reprezintă costurile administrative și profitul furnizorului. Situația este similară și în cazul energiei electrice, unde, pentru o factură de 500 de lei, între 195 și 228 de lei se referă la energia consumată.
Concluzie
Structura complexă a facturilor pentru energie electrică și gaze evidențiază că majoritatea sumelor plătite de consumatori nu acoperă doar costul energiei consumate, ci și o serie de tarife, taxe și costuri administrative, ceea ce poate genera confuzie și nemulțumiri în rândul acestora.
