Triplarea fondurilor pentru investiții – o oportunitate pentru România
Triplarea finanțării pe principiul cofinanțării, în care Uniunea Europeană, bugetul național și sectorul privat contribuie fiecare cu un euro, ar putea genera un buget total de aproximativ 200 de miliarde de euro pentru perioada 2028-2034. Aceasta ar putea plasa România între principalii competitori industriali din Europa, conform declarațiilor lui Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, la o conferință organizată de Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK).
Contextul financiar european
În prezent, se desfășoară negocieri la nivel european pentru cadrul bugetar financiar multianual 2028-2034, iar România ar urma să primească o alocare totală de aproximativ 60 de miliarde de euro. Din această sumă, 10 miliarde de euro ar putea fi destinate instrumentelor financiare care să stimuleze competitivitatea. Pîslaru a subliniat flexibilitatea fără precedent oferită de propunerea Comisiei Europene, permițând statelor membre să aleagă între gestionarea descentralizată și managementul bazat pe performanță.
Beneficiile și provocările triplării finanțării
Ministrul a remarcat că, cu această flexibilitate, România are oportunitatea de a aloca fondurile într-un mod constructiv, fără constrângeri din partea Comisiei Europene. Se propune o triplă finanțare: un euro de la Uniunea Europeană, un euro din bugetul național și un euro din sectorul privat. Pîslaru a evidențiat că, prin înființarea unei noi instituții financiare, Banca de Investiții și Dezvoltare, se poate obține un efect de multiplicare semnificativ.
Planificarea și implementarea proiectelor
Se preconizează că procesul de programare pentru un plan de 200 de miliarde de euro va începe în primul trimestru al anului 2025 și se va finaliza în iulie 2027. Acest plan este esențial pentru a evita întârzierile cauzate de anul electoral 2028. Conducerea ministerului intenționează să realizeze studii de productivitate și să implice toate ministerele în consultări ample pentru a aborda demografia, competitivitatea și tehnologia.
Provocările întâmpinate în absorbția fondurilor europene
Pîslaru a discutat și despre dificultățile întâmpinate cu Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care a fost blocat în negocieri. Se estimează că, din cauza deficitului bugetar, cel puțin 10% din fondurile europene alocate României erau în pericol de suspendare. Ministrul a subliniat importanța absorbției fondurilor din PNRR, având o țintă limitată până la finalul anului 2026.
Impresiile mediului de afaceri
Oamenii de afaceri germani din România au exprimat satisfacția față de planul guvernului, dar au solicitat simplificarea legislației și reducerea birocrației. Președintele AHK, Volker Raffel, a subliniat importanța utilizării eficiente a fondurilor europene pentru a încuraja creșterea economică. El a menționat că este esențial să existe o conducere mai bună a companiilor de stat pentru a beneficia de fondurile europene.
De asemenea, Sebastian Metz, Director General AHK, a accentuat necesitatea reformelor care să reducă costurile în sectorul public, fără a diminua investițiile publice. A subliniat că trebuie stabilite criterii clare pentru utilizarea fondurilor europene și că procesul decizional trebuie să fie mai descentralizat.
Concluzie
Triplarea finanțării prin aport comun al fondurilor europene, al bugetului național și al capitalului privat poate transforma România într-un actor regional competitiv; însă succesul acestei strategii depinde de capacitatea statului de a gestiona transparent și eficient resursele disponibile. Reformele necesare, precum simplificarea legislației și reducerea birocrației, sunt esențiale pentru a transforma această oportunitate într-un real succes economic.
