România se confruntă cu schimbări climatice rapide
România se încălzește rapid, iar efectele schimbărilor climatice sunt evidente în toate regiunile țării, cu secete severe și orașe afectate de caniculă. Raportul „Starea Climei România 2025” oferă o imagine detaliată a transformărilor climatice și a direcțiilor de adaptare necesare.
Creșterea temperaturii și efectele asupra mediului
Conform raportului, temperatura medie anuală a crescut cu peste 3°C față de perioada 1971–2000, anii 2023 și 2024 fiind cei mai călduroși din istoria observațiilor meteorologice. România a experimentat 49 de zile de caniculă în vara anului 2024 și o secetă prelungită pe parcursul a 41 de luni, deșertificarea afectând peste jumătate din suprafața țării. Fenomenele meteorologice extreme, precum furtuni și ploi torențiale, au devenit frecvente, având un impact economic considerabil.
Adaptarea ca necesitate
Raportul nu doar că documentează aceste riscuri, ci oferă și un ghid de acțiune. Este clar că adaptarea la noile condiții climatice nu mai este opțională, ci esențială pentru reziliența națională, afectând domenii precum sănătatea publică, agricultura și politicile publice.
Decarbonizarea sectorului energetic
Un capitol important al raportului analizează progresele în decarbonizarea sectorului energetic, responsabil pentru aproximativ 70% din emisiile de gaze cu efect de seră. Emisiile din energie au scăzut de la 79,9 milioane de tone CO₂ echivalent în 2017 la 71,2 milioane de tone în 2023, datorită scăderii utilizării combustibililor fosili și creșterii surselor de energie curată. În 2023, peste două treimi din electricitatea produsă provenea din surse nucleare, hidro, eoliene și solare.
Revoluția prosumatorilor
Capacitatea instalată a prosumatorilor a ajuns la 2.600 MW, aproape egală cu cea a centralelor eoliene, iar cetățenii și întreprinderile mici produc mai multă energie solară decât marile companii. Această schimbare aduce provocări legate de rețelele de distribuție și necesită investiții în infrastructuri inteligente.
Obiectivele pentru 2030
România își propune o capacitate de stocare de 1.200 MW/2.300 MWh până în 2030, ceea ce ar putea contribui la crearea unui sistem energetic flexibil și digitalizat. Tranziția energetică implică electrificarea economiei, cu clădiri încălzite prin pompe de căldură și transport electric.
Provocările centrelor de date pentru inteligență artificială
Dezvoltarea accelerată a centrelor de date pentru inteligență artificială (CDIA) prezintă o provocare semnificativă, având un consum mare de electricitate. Inițiativa Black Sea AI Gigafactory vizează construirea a două centre de date în România, alimentate în principal din energie nucleară. Aceasta subliniază interdependența dintre digitalizare, securitate energetică și tranziția verde.
Importanța stocării energiei
Stocarea energiei este crucială pentru tranziția către un sistem energetic curat și flexibil. România a crescut capacitatea de stocare de la 8 MW în 2023 la 234,7 MW în aprilie 2025, cu obiectivul de a depăși 1.000 MWh până la finalul anului. Bateriile vor oferi servicii tehnice esențiale și vor transforma surplusul de energie regenerabilă într-o resursă strategică.
Concluzie
Raportul „Starea Climei România 2025” oferă o temelie solidă pentru înțelegerea provocărilor climatice și a oportunităților energetice, subliniind necesitatea urgentă de adaptare și investiții în tehnologii curate pentru un viitor sustenabil.
