Cheltuieli UE pentru petrol și gaze din SUA
Uniunea Europeană a redus cheltuielile pentru petrol și gaze din Statele Unite cu 7% în ultimele patru luni, în ciuda angajamentului de a achiziționa energie americană în valoare de 750 de miliarde de dolari în următorii trei ani. Această informație provine de la firma de consultanță energetică Kpler.
Creșterea volumelor, scăderea valorii
Deși UE a înregistrat o creștere a volumelor de gaz natural lichefiat (GNL) importate din SUA după acordul comercial semnat în august cu Washingtonul, prețurile petrolului și gazelor au scăzut, ceea ce a dus la o valoare totală mai mică comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior. Importurile UE de GNL și petrol au totalizat 29,6 miliarde de dolari în intervalul septembrie-decembrie.
Impactul acordului comercial
Gillian Boccara, director senior la Kpler, a menționat că acordul comercial neobligatoriu a avut un impact limitat asupra stimulării achizițiilor suplimentare de resurse din SUA. Potrivit acesteia, achizițiile au fost influențate de factori economici, cum ar fi costurile de transport și marjele de profit, mai degrabă decât de angajamentele politice, adăugând că angajamentul de cumpărare era „nerealist”.
Compararea importurilor anuale
Importurile anuale ale UE au fost de 73,7 miliarde de dolari, ceea ce reprezintă mai puțin de o treime din suma necesară pentru a îndeplini angajamentul de achiziție de energie de 750 de miliarde de dolari pentru perioada 2026-2028. De asemenea, produsele de energie nucleară, cum ar fi uraniul, sunt incluse în acordul comercial, dar constituie mai puțin de 1% din comerțul energetic al UE cu SUA.
Estimările privind gazul rusesc
Potrivit agenției de raportare a prețurilor Argus Media, dacă UE ar înlocui întregul gaz rusesc cu GNL din SUA, importurile ar ajunge probabil la aproximativ 29 de miliarde de dolari pe an în următorii trei ani, ceea ce ar reprezenta doar 23% din valoarea cerută de acord.
Concluzie
Scăderea cheltuielilor UE pentru energia din SUA, în ciuda angajamentelor politice, sugerează o nealiniere între promisiunile comerciale și realitățile economice, subliniind dificultățile în îndeplinirea obiectivelor de diversificare a surselor de energie.
