Impactul costului energiei asupra producției industriale
Dumitru Chisăliță afirmă că Europa nu duce lipsă de oameni, tehnologie sau capital, ci de energie ieftină, ca urmare a unor decizii politice. Taxarea ridicată a carburantului, electricității și gazului a transformat infrastructura energetică românească într-o sursă de venituri pentru bugetul de stat, afectând grav economia. În timp ce țări precum Statele Unite și Orientul Mijlociu beneficiază de energie accesibilă, Europa se confruntă cu un handicap structural, iar accizele și schemele de decarbonizare contribuie la creșterea costurilor energiei, făcând producția industrială necompetitivă.
Costurile energiei în industria de bază
Energia constituie între 20% și 50% din costurile unor industrii esențiale. Chisăliță subliniază că o taxare agresivă nu corectează piața, ci alungă capitalul. Relocările industriale către SUA, unde gazul este semnificativ mai ieftin, și blocarea investițiilor în Europa sunt deja vizibile. De asemenea, taxele pe motorină și benzină se regăsesc în prețurile finale ale produselor, afectând în special clasa de mijloc și muncitorii cu venituri modeste.
Accizele pe motorină și inflația
Chisăliță consideră că acciza pe motorină este o taxă distructivă, deoarece afectează nu doar un produs final, ci întreaga mișcare a bunurilor. Taxele pe carburant în Europa sunt de 4-6 ori mai mari decât în Statele Unite, ceea ce se traduce prin prețuri mai mari pentru consumatori. Astfel, inflația din România este logistică, nu monetară, datorită costurilor ridicate de transport.
Consecințele unei politici energetice necorelate
România penalizează distanța și energia, ceea ce conduce la o inflație care nu poate fi soluționată prin măsuri monetare. Chisăliță afirmă că problema nu este grija pentru mediu, ci alegerea unei metode necorespunzătoare de a taxa carburanții și energia, fără a investi în producția eficientă și curată. Astfel, energia devine un instrument fiscal, nu un bun strategic pentru economie. Nicio mare putere economică nu s-a construit pe energie scumpă, iar România riscă stagnarea economică.
Concluzie
România nu trebuie să aleagă între mediu și prosperitate, dar este esențial să înțeleagă că o economie nu poate fi verde dacă este falimentară. O energie accesibilă este fundația necesară pentru o economie prosperă.
