Stoparea circulației gazelor între România și Ungaria
Fluxul de gaze dinspre România spre Ungaria a încetat complet. De la o capacitate maximă de 7,2 milioane de metri cubi, acum nu mai trece niciun metru cub prin gazoductul Arad-Szeged. Această situație a fost anticipată, având în vedere că, în ultimele zile, fluxul a scăzut constant.
Contextul dependenței de gazele rusești
Ungaria, care depinde aproape în totalitate de importurile de gaze rusești, utilizează România și Serbia pentru a aduce gaze din Turcia și Bulgaria. Deși Uniunea Europeană și Statele Unite le cer să renunțe la gazele rusești, oficialii ungari și slovenii susțin că nu au alternative viabile, dat fiind că sunt state continentale fără acces la mare.
Explicațiile stopării importurilor
Ion Sterian, directorul Transgaz, a menționat că traderii din Ungaria și Bulgaria speculează pe piață, alegând acum rute mai avantajoase pentru importul de gaze, care nu includ România. De asemenea, se observă o tendință a ungurilor de a căuta surse alternative de gaze pentru a reduce dependența de cele rusești.
Alternativele de aprovizionare pentru Ungaria
Se speculează că Ungaria ar putea să transfere o parte din fluxurile de gaze prin Serbia, care nu face parte din Uniunea Europeană, având astfel mai multă flexibilitate în privința sancțiunilor impuse de Bruxelles. De asemenea, este posibil ca ungurii să obțină gaze prin alte gazoducte dinspre Mediterană sau să reducă necesarul de gaze. Această ultimă variantă este considerată mai puțin plauzibilă, având în vedere că vremea se răcește și depozitele de gaze nu sunt complet umplute, având un grad de umplere de 74%, comparativ cu peste 95% în România.
Producția și importurile României
Producția internă de gaze din România rămâne constantă, la aproximativ 24 de milioane de metri cubi, iar importurile prin Bulgaria sunt de 13 milioane de metri cubi. Exporturile către Republica Moldova se mențin la 3 milioane de metri cubi.
Perspectiva sezonului rece
Pe fondul apropiatelor temperaturi scăzute, România se bazează pe producția internă, extracția din depozite și importuri pentru a-și acoperi consumul. De obicei, proporțiile sunt de aproximativ 40% producție, 40% extracție din depozite și 20% importuri, dar, în perioadele geroase, importurile pot acoperi până la 30% din consum.
În concluzie, stoparea circulației gazelor între România și Ungaria evidențiază vulnerabilitățile energetice ale Ungariei și posibilele implicații ale speculațiilor de piață asupra securității energetice în regiune.
