Riscurile macroeconomice pentru România în 2026
Deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne reprezintă cel mai semnificativ risc pentru România, evaluat la un nivel ridicat. Instituțiile de credit au raportat o probabilitate mare de apariție, cu un impact potențial peste medie asupra sistemului financiar, acest risc fiind dificil de gestionat.
Deficitele gemene și impactul asupra economiei
Deficitele gemene, atât cel bugetar, cât și cel de cont curent, coroborate cu estimările privind diminuarea creșterii PIB, sunt considerate principalele vulnerabilități din economie. Acestea pot afecta negativ calitatea portofoliului de credite. Deși Guvernul a făcut progrese în consolidarea fiscal-bugetară, instituțiile de credit consideră că eforturile trebuie să continue pentru a stabiliza finanțele publice.
Riscurile cibernetice și inovația financiară
Riscul asociat provocărilor în domeniul securității cibernetice și inovației financiare ocupă locul doi ca importanță. Probabilitatea de apariție a acestui risc este în creștere, cu un impact potențial peste medie și o gestionare dificilă. Amenințările cibernetice, tot mai frecvente, impun implementarea rapidă a măsurilor de securitate, iar educația financiară a populației devine esențială în prevenirea fraudelor.
Incertitudinea legislativă și solvabilitatea sectorului bancar
Cadrul legislativ incert în domeniul financiar-bancar, cu implicații asupra solvabilității sectorului, este al treilea risc sistemic identificat. Pachetele recente de măsuri fiscale și reglementările de taxare au generat dificultăți în planificarea instituțiilor bancare.
Riscul de nerambursare a creditelor
Riscul de nerambursare a creditelor de către sectorul neguvernamental este evaluat ca fiind ridicat, cu o probabilitate de apariție în creștere. Impactul potențial asupra sistemului financiar rămâne peste medie, iar băncile consideră acest risc relativ ușor de gestionat. Factori precum condițiile de piață și întârzierile încasărilor pot afecta bonitatea companiilor, în special în sectorul agricol, unde seceta și competiția externă rămân surse de incertitudine.
Cresterea costului de finanțare
Riscul de creștere a costului de finanțare, din cauza majorării ratei dobânzii și/sau a deprecierii cursului de schimb, afectează capacitatea de plată a debitorilor, în special a populației și IMM-urilor. Instituțiile de credit au evaluat probabilitatea de apariție a acestui risc în creștere, iar impactul potențial asupra sectorului bancar este, de asemenea, peste medie.
Reducerea încrederii investitorilor
Riscul asociat reducerii rapide a încrederii investitorilor în economiile emergente este evaluat ca fiind ridicat, dar perspectivele s-au îmbunătățit ușor. Deși s-au înregistrat progrese în relațiile comerciale globale, incertitudinea privind politicile economice și contextul geopolitic rămân semnificative.
Riscuri moderate și gestionabile
Riscurile considerate moderate includ intensificarea legăturii dintre sectorul bancar și sectorul public, precum și evoluțiile din piața imobiliară rezidențială, care prezintă o probabilitate de apariție sub medie. Lichiditatea sectorului bancar se menține ridicată, iar riscul climatic este evaluat la cel mai redus nivel.
Vulnerabilitățile sectorului real
Principalele categorii de expuneri vulnerabile din perspectiva riscului de credit includ IMM-urile și persoanele fizice cu venituri reduse. Creșterea impozitelor și cheltuielilor cu energia va exercita presiuni asupra veniturilor disponibile. De asemenea, sectorul agricol se confruntă cu un risc crescut din cauza volatilității prețurilor.
Concluzie
Riscurile identificate pentru România în 2026 subliniază provocările economice semnificative, cu implicații asupra stabilității financiare și a sustenabilității economice, necesitând o atenție sporită din partea autorităților și a instituțiilor financiare.
